Moneda unică ar continua să existe în cazul în care Grecia intră în incapacitate de plată, dar ar urma probleme mai complexe, printre care contagiunea şi pierderea credibilităţii, spun economiştii.

Investitorii au continuat şi ieri să sancţioneze lipsa unui plan concret de rezolvare a situaţiei din Grecia. Bursele din întreaga lume au scăzut, plutonul perdanţilor fiind condus de pieţele din Europa.

Totuşi, în ciuda tensiunilor existente, Grecia nu va fi lăsată să dea faliment, consideră analistul financiar Bogdan Baltazar. "Şansele reale ca Grecia să dea faliment nu au crescut în ultima săptămână. Există, într-adevăr, o nervozitate a pieţelor, o tensiune, dar nu există motive reale de îngrijorare", ne-a declarat Baltazar.

Efectul de domino

În cazul în care ar exista un faliment al Greciei, zona euro ar continua totuşi să funcţioneze, dar ar apărea anumite probleme delicate, dificil de rezolvat. "S-ar crea un efect puternic de contagiune. S-ar pune o presiune foarte puternică şi pe ţări precum Irlanda sau Portugalia", a subliniat Matei Păun, director la compania de con sultanţă în investiţii BAC Investment.

Totuşi, Uniunea Europeană nu ar renunţa la moneda euro, pentru că ar fi un proces care ar putea costa ţările până la 50% din PIB, potrivit unui studiu al UBS.

În cazul în care Grecia ar intra în colaps, problemele cele mai serioase nu ar fi, însă, pe plan economic, ci pe plan politic şi social, potrivit lui Baltazar. Astfel, dacă UE ar renunţa uşor la Grecia, s-ar confrunta cu o scădere majoră a credibilităţii, ceea ce ar aduce prejudicii importante pe termen lung.

Totuşi, analistul s-a arătat optimist în privinţa acestei ţări şi consideră că măsurile de austeritate sunt suficiente pentru redresarea situaţiei.

Matei Păun merge mai departe şi spune că un eventual faliment al Greciei nu ar avea doar urmări negative. "Ar exista şi efecte benefice, printre care accelerarea procesului de formare a unei uniuni fiscale şi de integrare a activităţilor economice în cadrul Uniunii Europene. În prezent există factori politici care blochează acest proces, iar acutizarea crizei ajută la îndepărtarea acestor obstacole. De altfel, lipsa integrării a fost principalul factor al acestei crize", a subliniat Păun.

Bursele, pe tobogan

Pieţele de acţiuni au fost în suferinţă ieri, pe fondul accentuării temerilor legate de Grecia, ajungând până la minusuri de 4%. Spre finalul zilei, însă, s-a instaurat calmul, iar scăderea a ajuns în jurul valorii de 1,6% pentru Londra, 2,2% pentru Frankfurt şi de 4% pentru Paris. Băncile franceze, cu expuneri majore pe Grecia, au avut minusuri importante ieri, care au ajuns până la 15% în cazul BNP Paribas.

Pe parcursul zilei, au existat reveniri, astfel că BNP a ajuns la circa -12%, iar Credit Agricole şi Societe Generale la -10%. Guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, Christian Noyer, a încercat să calmeze spiritele şi a declarat că băncile franceze pot face faţă indiferent de situaţia Greciei.

Bursa de la Bucureşti a încheiat prima zi a săptămânii cu scăderi de peste 3%. BET a închis la -3,75%, BET-C la -3,68% iar BET-FI la -3,71%. "Falimentul Greciei ar avea şi efecte pozitive, printre care accelerarea formării unei uniuni fiscale." MATEI PĂUN, director BAC Investment Citiţi şi:

• Profeţia lui Soros s-a împlinit: Grecii nu mai au bani. O spun chiar ei!
• Disperare maximă: "UE a provocat criza din Grecia şi acum profită"
• Germania se chinuie să pună Grecia pe linia de plutire
• Ce şanse sunt ca Grecia să iasă din zona euro?
• Oficial UE: Vom face totul pentru a evita falimentul Greciei
• Măsură anticriză în Grecia: Impozitul pe casă, de 20 de ori mai mare pentru bogaţi