Blamatul interviu pentru ocuparea unui fotoliu de judecător la instanţa supremă va fi fundamental, deşi a fost contestat. Colegiul de conducere al ÎCCJ a agreat cinci din 11 candidaturi.
La începutul săptămânii viitoare, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va organiza un interviu pentru ocuparea a 15 posturi vacante de judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Anunţul survine în condiţiile în care instanţa supremă arăta încă din primăvară că are 15 posturi vacante de judecători.
Nouă dintre acestea sunt la secţia Penală şi câte trei la secţiile Civilă şi Comercială. Interviul candidaţilor nu a fost eliminat, în ciuda vocilor critice care au contestat acest mod de promovare, unele venite chiar din partea membrilor Consiliului.
Filtrul Colegiului de conducere
Pentru organizarea interviului, CSM a aprobat un regulament prin care candidaţii sunt obligaţi să-şi anunţe intenţia de promovare, opţiunile fiind depuse la Colegiul de conducere al ÎCCJ. Pe lângă alte acte, candidaţii trebuie să depună şi zece hotărâri judecătoreşti proprii. Colegiul de conducere analizează candidaturile şi le înaintează secţiei pentru judecători a CSM, însoţite de un raport consultativ motivat asupra promovării candidaţilor.
Următorul pas presupune ca dosarul întocmit de Înalta Curte a fiecărui pretendent să fie analizat de către judecătorii din CSM, candidaţii urmând a fi "inte rogaţi" de plenul Consiliului în limitele unor teme stabilite prin regulament.
Lista participanţilor
Pentru interviul de luni, s-au înscris pentru ocuparea posturilor de la Secţia Penală, zece judecători şi un procuror: Marilena Ciolcă, judecător la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), Marino Constantin, judecător la Tribunalul Bucureşti, Monica Danciu, procuror DNA, Florentina Dragomir, judecător CAB, Nicoleta Grigorescu, judecător de la CAB, Dumitru Mirancea, judecător la aceeaşi instanţă, Simona Neniţă, magistrat la Tribunalul Bucureşti, Maria Oprea, judecător la Tribunalul Buzău, Tatiana Lucia Rog, judecător CAB, Lia Savonea, vicepreşedinte al CAB şi Florentin Teişanu, judecător la Curtea de Apel Ploieşti. Pentru Secţia Civilă şi-au depus candidaturile trei judecători şi pentru secţia Comercială, alţi şapte.
Aleşii conducerii
Dintre cei 11 candidaţi judecători pentru Secţia Penală, colegiul de conducere al ÎCCJ a înaintat CSM rapoarte consultative favorabile doar pentru cinci, respectiv Dumitru Mirancea, Simona Neniţă, Maria Oprea, Lucia Tatiana Rog şi Lia Savonea. În teorie, candidaţii "respinşi" au posibilitatea să obţină posturile pentru care au optat, având în vedere că raportul Înaltei Curţi este consultativ.
În practică, şansele ca cei şase candidaţi care nu au primit "undă verde" din partea conducerii Instanţei Supreme să promoveze în urma interviului sunt destul de reduse, având în vedere că nu au fost "acceptaţi" de la început în această importantă secţie a ÎCCJ. În luna ianuarie, toţi candidaţii pentru ocuparea unui post de judecător la Curtea Supremă au fost respinşi din cauza procedurii utilizate, respectiv interviul mult blamat, neagreat pe atunci de majoritatea membrilor CSM.
"Deşi candidatul îndeplineşte cerinţa relativă la vechimea în funcţie, acesta nu s-a remarcat din punct de vedere profesional, prin preocupări care să-l recomande ca judecător la instanţa supremă"
MOTIVAREA JUDECĂTORILOR ÎN CAZUL AVIZULUI NEGATIV
BOICOT
Politicienii au blocat discuţiile pe tema promovării judecătorilor
Modalitatea de promovare a judecătorilor la Înalta Curte prin interviu a fost îndelung criticată, din cauza subiectivismului procedurii. "Reformatorii" din CSM, în persoana judecătorilor Horaţiu Dumbravă, Cristi Danileţ şi Toni Neacşu au susţinut încă de la început necesitatea eliminării interviului pentru ocuparea posturilor la Înalta Curte. În acest sens, plenul CSM a aprobat, în primăvara acestui an, un Ghid de promovare la ÎCCJ.
Documentul a fost contestat de instanţa supremă şi Curtea de Apel a decis blocarea lui. A rezultat o iniţiativă legislativă a ministerului Justiţiei, care a fost "îngropată" de politicieni în comisiile juridice ale Parlamentului. Dezbaterea s-a împotmolit după ce Opoziţia a depus un amendament prin care raportul judecătorilor supremi privind soarta potenţialilor colegi nu trebuie să fie consultativ, ci obligatoriu. În cele din urmă s-a ajuns la un compromis, însă rapoartele judecătorilor ÎCCJ sunt departe de a fi perfecte.
Exemplificăm din motivarea unui aviz negativ: "Colegiul de conducere apreciază că, deşi candidatul îndeplineşte cerinţa relativă la vechimea în funcţie, acesta nu s-a remarcat din punct de vedere profesional, prin date, activităţi sau preocupări care să-l recomande ca judecător la instanţa supremă". Potrivit unor surse judiciare, pentru şedinţa din 29 august nu se va întruni cvorumul necesar pentru desfăşurarea acestor interviuri.
EŞEC. Horaţiu Dumbravă nu şi-a impus opţiunea în Parlament
CHEMARE LA NORMALITATE
Apelul magistraţilor nu a ajuns la urechile CSM
În martie anul trecut, câteva sute de judecători au protestat public faţă de numirile netransparente de la ÎCCJ. Magistraţii au semnat un apel prin care cereau CSM să oprească aceste promovări. Din apelul magistraţilor:
- Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale.
- Solicităm CSM să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală.
- Cerem CSM măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. CSM are datoria să analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.
- Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de DNA au acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar.
- Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte.
- Solicităm membrilor CSM să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor CSM în funcţie, Secretarului General, Secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii.
PROTESTE
Magistraţii denunţă lipsa de transparenţă
Colegiul de conducere al instanţei supreme este alcătuit din 11 judecători, care fac parte dintoatesecţiile, pluspreşedintele şi vice-preşedintele instituţiei. Componenţa nominală: Livia Doina Stanciu - preşedintele ÎCCJ, Rodica Aida Popa - vicepreşedintele ÎCCJ, Adrian Bordea - preşedinte Secţia Comercială, Bîrsan Gabriela Victoria - preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, Lidia Bărbulescu - judecător Secţia Comercială, Ana-Maria Dascălu - judecător Secţia Penală, Cristina Luzescu - judecător Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală, Paula Pantea - judecător Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală, Victor-Paşca Cameniţă - judecător Secţia Penală, Cristina Tarcea - judecător Secţia Civilă şi Dana-Iarina Vartires - judecător Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
Pe 5 mai, Colegiul a luat în discuţie "de urgenţă" candidaturile depuse, motivând cu "situaţia fără precedent cu care se confruntă în prezent Secţia Penală a instanţei supreme în cadrul căreia sunt 11 posturi vacante. Posturi care nu au putut fi ocupate, ca urmare a respingerii în bloc de către Plenul CSM a tuturor candidaturilor depuse".
În urmă cu o lună şi jumătate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România anunţa că atacă în instanţă hotărârea CSM de a continua procedura de numire a judecătorilor la ÎCCJ: "Suspiciunile constante legate de modul de numire a judecătorilor la ÎCCJ nu vor fi înlăturate în acest mod, ci dimpotrivă, vor fi astfel confirmate".
EXEMPLU
Cristian Jipa, unul dintre judecătorii promovaţi la Înalta Curte printr-un banal interviu, este acuzat de corupţie în dosarul Voicu. Între el şi senatorul PSD exista o relaţie de "amiciţie"
"Vechiul" CSM promova judecătorii la instanţa cea mai importantă din ţară în urma unui simulacru de competiţie. Trei - patru întrebări "aruncate" ca între colegi şi prieteni erau suficiente pentru a completa cercul "strâmt" al celor mai de vază judecători ai ţării. Elocvent este cazul fostului judecător Cristian Jipa, învinuit în dosarul Voicu, promovat în 2009 la Înalta Curte printr-un interviu de pomină.
Subordonare nepermisă
Declaraţiile din rechizitoriu oglindesc legătura puternică dintre politic şi justiţie, o relaţie de subordonare absolută. "Relaţia mea de amiciţie cu Cătălin Voicu se desfăşura pe două paliere: unul privind relaţiile cotidiene, umane dintre noi, celălalt privind activitatea sa politică, unde eu l-am rugat din partea soţiei, care este deputat PSD în prezent (n.r. Ruxandra Jipa), să intervină la liderul de grup Hrebenciuc să nu o mai marginalizeze pe soţie".
Destăinuirea judecătorului Jipa continuă: "Pe Cătălin Voicu l-am perceput că avea o poziţie foarte puternică în PSD, motiv pentru care am şi apelat să o sprijine pe soţia mea. Această percepţie s-a format în timp, încă de pe vremea când eram judecator la Tribunalul Bucureşti. Voicu mi-a prezentat în decursul timpului politicieni importanţi, cum ar fi Hrebenciuc, Vanghelie, Miron Mitrea ".
Ameninţare fără perdea
Un alt judecător audiat ca martor în acelaşi dosar a acuzat presiunile la care a fost supus de senatorul judecat pentru corupţie. Iulian Dragomir a precizat, în faţa procurorilor DNA: " Pe 1 iulie 2007, am fost promovat în funcţia de judecător la ÎCCJ şi îmi amintesc că, după promovare, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic şi m-a felicitat (...) În toamna lui 2009, am primit un telefon de la el, în contextul în care în primăvara aceluiaşi an dispusesem nişte măsuri pe Legea siguranţei naţionale, care îl vizau. Voicu mi-a spus că a auzit că aş avea probleme de sănătate şi-mi recomanda să îmi văd de sănătate. S-a exprimat astfel:"Vă fac recomandarea să vă vedeţi de sănătatea dumneavoastră".
JUDECAT. Senatorul PSD Cătălin Voicu a stat la închisoare
Recomandările noastre
