Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia şi România intenţionează să scoată la vânzare acţiunile deţinute la mai multe companii de stat, însă, turbulenţele de pe pieţele financiare le-ar putea da peste cap aceste planuri, potrivit unei analize Reuters.

Evoluţia dezastruoasă a burselor în august a determinat deprecierea puternică a acţiunilor mai multor companii europene  propuse spre privatizare. Unele ţări riscă să rateze obiective de finanţare asumate în cadrul acordurilor de ajutor extern dacă nu efectuează privatizările planificate. Dacă vor merge mai departe cu planurile de privatizare vor trebui să-şi asume pierderi de miliarde de euro, informează Reuters. Şi băncile de investiţii ar putea avea de pierdut comisioane de milioane de euro. Atena vrea să adune 1,7 miliarde de euro în septembrie

Grecia şi-a propus să strângă 1,7 miliarde euro din privatizări până la sfârşitul lunii septembrie şi un total de cinci miliarde euro până la finele anului, urmând ca până în 2015, suma obţinută în urma unui amplu proces de privatizare să ajungă la 50 de miliarde de euro. Pentru a evita vânzarea la preţuri prea mici, oficialii eleni au anunţat deja că este posibil ca planurile să fie întârziate.

James Close, şeful diviziei de servicii de consiliere şi tranzacţii pentru guverne din cadrul Ernst & Young, avertizează că vânzarea companiilor când valoarea acţiunilor este jos înseamnă ca va trebui să vinzi mai mult ca să obţiii banii pe care îi doreşti. O opţiune ar fi colectarea de dividende de la companiile de stat care generează bani, notează el.

Statul român vrea să privatizeze mai multe companii

Guvernul român s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va scoate la privatizare participaţia deţinută la mai multe companii. Astfel, vânzarea pe bursă a pachetelor statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Oltchim se va face până la sfarsitul lui 2011. De asemenea, în scrisoarea de intenţie către FMI, se vorbeşte şi despre scoaterea la vânzare a unor pachete minoritare la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. De asemenea, guvernul s-a angajat şi la privatizarea parţială a TAROM şi CFR Marfă.

România nu a reuşit în luna iulie să vândă pachetul de aproape 10% din titlurile OMV Petrom deţinut de stat, deoarece ofertele din partea investitorilor au fost prea mici.

Şi Portugalia vrea să adune ceva bani la bugetul de stat prin vânzarea unor acţiuni  deţinute de stat la mai multe companii, printre care şi Energias de Portugal, cel mai mare furnizor de utilităţi din ţară.

Autorităţile din Irlanda au anunţat că nu intenţionează să privatizeze nimic până la finalul acestui an, obiectivul de a strânge două miliarde euro din privatizări nefiind o condiţie importantă a acordului încheiat cu FMI. Polonia stă cel mai bine

Moscova vrea, de asemenea, să strângă până la finalul lui 2016, circa 200 miliarde de dolari din vânzarea activelor statului. Rusia ar putea amâna vânzarea unui pachet de 7,6% din acţiunile Sberbank după ce acţiunie instituţiei financiare s-au depreciat 24% în această lună. Iniţial, pachetul de acţiuni trebuia scos la vânzare la mijlocul lunii septembrie.

Polonia, statul european care a performat cel mai bine pe timp de criză, a reuşit să obţină din privatizări 11,6 miliarde zloţi (4 miliarde de dolari) din totalul de 15 miliarde zloţi din ţintă autoimusă pentru acest an.

Turcia ia deja în calcul ratarea obţinerii a 13,7 miliarde lire turceşti (7,7 miliarde de dolari) din privatizări în acest an, iar Suedia a amânat vânzarea unor acţiuni deţinute de stat la grupul bancar Nordea.

Un amplu plan de privatizare a fost adoptat în această vară şi de guvernul italian, însă, nu au fost oferite foarte multe detalii.

Potrivit analiştilor chestionaţi de Reuters, planurile Spaniei de a lista în octombrie la bursă loteria de stat ar putea fi încununate de succes, deoarece profitul companiei a crescut puternic în timpul crizei financiare.