Fiecare angajat are dreptul la minimum 10 zile de concediu neînterupt, dintr-un total de cel puţin 20 pe an. Dacă sunteţi chemat din vacanţă în caz de forţă majoră, puteţi cere despăgubiri.
Orice salariat are dreptul la cel puţin 20 de zile lucrătoare de concediu pe an, însă cei care muncesc în mediul privat îşi pot negocia un concediu mai mare, în funcţie de vechime.
În Codul Muncii nu se specifică o perioadă fixă de timp după care să îţi poţi lua concediu de odihnă: el se acordă proporţional cu timpul lucrat. De exemplu, un angajat care a lucrat doar două luni are dreptul la patru zile de concediu. De asemenea, cei care lucrează parttime (patru ore pe zi) beneficiază de 10 zile libere pe an. Bugetarii din cercetare, concedii mai mari Pentru bugetarii care au mai puţin de zece ani de vechime în muncă, legea prevede expres 21 de zile de concediu, respectiv 25 de zile lucrătoare de concediu, pentru cei care au peste zece ani vechime (cu câteva variaţii).
Bugetarii care lucrează în cercetare au un regim special: cei care au o vechime de până la cinci ani au dreptul la 24 de zile lucrătoare de concediu, cei cu o vechime de 5-14 îşi pot lua o vacanţă de 26 de zile, iar cei care au o vechime de peste 15 ani beneficiază de 28 de zile lucrătoare de concediu.
Tinerii de până în 18 ani au dreptul la 24 de zile de vacanţă. Codul Muncii mai prevede că "salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii sau alte persoane cu handicap beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare". Cereţi bani când schimbaţi jobul Nu puteţi alege să renunţaţi la zilele de concediu contra cost, dar nici nu le puteţi ceda altcuiva. Singurul moment în care vă puteţi primi banii de concediu pentru zilele neefectuate este atunci când se întrerupe contractul de muncă. "Dacă aţi rămas însă cu câteva zile restante de concediu, ele se reportează anul următor, doar dacă le-aţi şi cerut. Dacă nu aţi solicitat concediul, acestea rămân definitiv pierdute", ne-a explicat inspectorul general de stat Inspecţia Muncii, Dantes Nicolae Bratu.
Vara, în special, este "coadă" la concedii, astfel că trebuie să vă programaţi din timp perioada în care doriţi să doriţi să intraţi în vacanţă. În mod normal, programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor şi cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării concediului. "Angajatorul trebuie să vă ofere 10 zile de concediu neîntrerupt sau 15 zile, dacă sunteţi bugetar", mai spune inspectorul. Aceasta nu înseamnă că nu vă puteţi lua chiar şi 20 de zile de concediu neîntrerupt. Puteţi întrerupe vacanţa oricând, doar din motive obiective.
Pe de altă parte, dacă angajatorul solicită să reveniţi la muncă în caz de forţă majoră, el este obligat să plătească toate chel tuielile familiei necesare revenirii la muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite (bilete de avion, despăgubire cazare etc.). Angajatul trebuie să-şi primească banii de concediu cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de plecare. Indemnizaţia este media zilnică a drepturilor salariale din ultimele trei luni, multiplicată cu numărul de zile de concediu. DREPTURI Concediu pentru decese în familie Pentru evenimentele speciale, angajaţii au dreptul la concediu plătit după cum urmează:
- căsătorie - 5 zile;
- căsătoria unui copil - 2 zile;
- naşterea unui copil - 5 zile+10 zile (dacă aţi urmat un curs special de puericultură);
- decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor - 3 zile;
- decesul bunicilor, fraţilor - o zi;
- donatorii de sânge - o zi;
- la schimbarea jobului - 5 zile.
Contractul colectiv oferă posibilitatea angajaţilor să-şi ia concediu fără plată de 30 de zile, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diplomă în învăţământul superior, seral şi fără frecvenţă. Concediu fără plată poate fi luat şi pentru probleme personale.
Recomandările noastre
