Liderii democraţi şi republicani au ajuns la un acord crucial pentru evitarea incapacităţii de plată, care ieri urma să fie votat în Congres.
Statele Unite ale Americii au reuşit să evite în ultima clipă ceea ce, până recent, părea de neconceput pentru cea mai mare economie a lumii: intrarea în incapacitate de plată. Preşedintele Barack Obama a anunţat că liderii republicani şi democraţi din Congres au ajuns la un acord privind ridicarea plafonului datoriei ţării cu 2.400 miliarde dolari, de la 14.300 miliarde dolari cât era până acum. Un deceniu de austeritate Condiţia principală este însă una dură: economiile făcute prin reducerea deficitului bugetar, în următorii zece ani, trebuie să atingă cel puţin 2.400 miliarde dolari. Într-o primă fază, vor fi realizate economii de 1.000 miliarde dolari, iar o comisie va stabili ulterior noi modalităţi de tăiere a cheltuielilor guvernamen tale, prin care se speră obţinerea a încă 1.500 miliarde dolari. Dacă SUA ar fi intrat în incapacitate de plată, costurile de finanţare ar fi crescut enorm, iar valoarea dolarului ar fi scăzut dramatic, notează CNN. Această situaţie ar fi produs o avalanşă de scumpiri ale creditelor pentru americanul de rând, care s-ar fi văzut obligat brusc să plătească rate mai mari, iar guvernul nu ar mai fi avut bani pentru instituţiile publice. Efecte "de neimaginat" "Efectele unei astfel de si tuaţii ar fi fost de neimaginat. Ele ar fi fost mult mai grave decât cele produse de prăbuşirea Lehman Brothers", a declarat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Acesta consideră că efectele ar fi fost amplificate de poziţia de lider al lumii financiare deţinută de SUA, cât şi de rolul crucial al dolarului american în tranzacţiile financiare. "Toată lumea ar fi avut de suferit. Probabil că Asia şi-ar fi revenit cel mai repede din şoc", a subliniat oficialul BCR. Potrivit acestuia, un astfel de şoc ar fi dus la decăderea dolarului din poziţia de cea mai utilizată monedă în tranzacţiile financiare de pe plan global. Probleme cu finanţarea Statele Unite ar fi avut mari probleme în a se împrumuta de pe pieţele externe dacă ar fi intrat în incapacitate de plată, consideră Dragoş Cabat, managing partner al Efin.ro. "Totodată, ar fi avut mari probleme în a-şi finanţa bugetele locale, sănătatea şi fondurile de pensii. Tocmai de aceea nu cred că s-ar fi putut ajunge aici", a subliniat acesta.
Senatul SUA urma să se pronunţe prin vot, în cursul zilei de ieri, asupra acordului privind ridicarea plafonului datoriei ţării. Deşi analiştii se temeau de faptul că înţelegerea ar putea fi blocată în Camera Reprezentanţilor, controlată de republicani, şansele unui blocaj erau reduse. Cum ar fi suferit România în caz de eşec Investitorii străini ar fi fugit în număr mare de pe piaţa românească, iar leul s-ar fi depreciat puternic, dacă SUA ar fi intrat în incapacitate de plată, consideră specialiştii consultaţi de EVZ. "Moneda naţională s-ar fi depreciat semnificativ, iar dobânzile la care România s-ar fi împrumutat de pe pieţele externe ar fi crescut considerabil, odată cu riscul de ţară", a declarat Dragoş Cabat.
Lucian Anghel a fost şi mai tranşant, vorbind despre un efect mult mai grav decât în cazul falimentului Lehman Brothers, din septembrie 2008."Înmulţiţi de câteva ori efectele falimentului Lehman Brothers, resimţite în economia românească, şi veţi avea o idee despre cum ar fi fost pentru români dacă SUA ar fi intrat în incapacitate de plată", a subliniat acesta.
România a intrat oficial în recesiune în martie 2009, după două contracţii consecutive ale PIB-ului, şi a ieşit în martie 2011, după un plus de 0,6% al PIB-ului în T1 2011 faţă de T4 2010.
Recomandările noastre
