Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) intră în linie dreaptă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Unul dintre dosarele ce vizează comiterea unor infracţiuni de mare corupţie, cel al privatizării frauduloase al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a intrat în linie dreaptă.

Ultimul termen dat în dosar este 28 septembrie 2011, când trei judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească cine sunt vinovaţi de faptul că Institutul care deţinea 3,6 hectare de teren pe malul Lacului Băneasa şi construcţiile de pe acestea a fost cumpărat de firma lui Dan Voiculescu la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real.

Crescent, primul invitat

Primii paşi în cucerirea domeniului de pe malul Lacului Băneasa au fost făcuţi încă din 1991, când Institutul de Cercetări Alimentare a înfiinţat un SRL, SC Bioprod, fără acordul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Bioprod s-a născut, în iulie 1991, din asocierea ICA cu o firma cipriotă Crescent Comercial & Maritime, controlată de către Dan Voiculescu.

Firma lui Voiculescu a primit 51% din Bioprod, iar director a fost numit Gheorghe Mencinicopschi, un apropiat al lui Voiculescu, dar şi membru al partidului acestuia. Un an mai târziu, consiliul de administraţie al institutului a aprobat intrarea în Bioprod a încă unei firme controlate de preşedintele Partidului Umanist (astăzi Conservator) – SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SRL Bucureşti, care a primit 20% din acţiuni.

Clădiri de birouri în loc de staţii pilot

După încă un an, la sfârşitul anului 1993, Bioprod s-a transformat în societate pe acţiuni, ocazie cu care au mai intrat în firmă alte două entităţi controlate de magnatul Antenei 1 – fundaţia Crescent şi G.I.V. Co SRL Bucureşti. Tot atunci s-a hotărât majorarea capitalului social al Bioprod, ocazie cu care a zburat primul teren din patrimoniul Institutului de Chimie Alimentară în cel al Bioprod SA – 6.130 de metri pătraţi.

Participarea la majorarea capitalului social a fost ilegală, spun organele de anchetă. Mai mult, cota de participare a ICA în Bioprod a scăzut la 10%. Scopul declarat al cedării terenului, cel de a se construi "Staţia pilot Bioprod Băneasa" a fost iute uitat. Intrată pe mâna magicienilor lui Voiculescu, "staţia pilot" a luat forma unei clădiri cu trei etaje de birouri şi spaţii comerciale, finalizată în 1998. Ulterior, pe acelaşi teren a fost construit şi un imobil de nouă etaje. Scopul urmărit în etapa următoare, cel de diminuare a cotei de acţiuni a ICA, a fost atins în urma unor majorări de capital care au dus Institutul de Cercetări Alimentare la o cotă de numai 1,46% din acţiuni, în timp ce Grivco a ajuns la 75%.

Astfel nu a fost o problemă pentru Grivco să cumpere de la Bioprod clădirile construite în locul staţiei pilot, cu plata în 24 de rate şi cu perioadă de graţie de un an.

INVESTIȚII IMOBILIARE. Pe terenul fostului Institut au răsărit sediul Grivco (nouă etaje) și clădiri de birouri FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU NUMIRI STRATEGICE

Subalternii din partid au fost plasaţi în posturi cheie

În 1999, Ministerul Agriculturii şi-a dat acordul ca mogulul Antenelor să ajungă să acapareze, prin firmele sale, tot terenul din Băneasa.

Pentru a se atinge acest obiectiv, Institutul de Cercetări Alimentare (care mai avea doar 1,46% din Bioprod) a mai venit în asociere cu restul de 2,67 de hectare de teren, 18 clădiri şi construcţii speciale, plus un imobil din Buşteni.

După ce a cedat tot ce mai avea de valoare, ICA abia de a ajuns să deţină 40% din firma controlată de Voiculescu. De ce şi-ar fi dorit Ministerul Agriculturii să permită înstrăinarea întregului patrimoniu imobiliar al ICA, de o valoare uriaşă, pentru a obţine doar 40% din acţiunile unei firme (Bioprod), aflată până atunci mai mereu pe pierdere, rămâne să afle judecătorii.

"Pionii" Sandu şi Mencinicopschi

Deşi pusese mâna pe clădiri şi pe terenuri, pachetul de acţiuni pe care îl deţinea statul, prin ICA, la Bioprod - 40%, era incomod. Voiculescu, spun procurorii, a rezolvat problema, folosindu-se din plin de influenţa sa de om de afaceri şi lider de partid.

Primul pas a fost transformarea ICA în societate comercială pe acţiuni printr-o hotărâre de guvern care contrazicea flagrant prevederile unei legi (290) intrată în vigoare cu o zi înainte.

Astfel, dacă legea prevedea reorganizarea ICA sub forma unei instituţii publice cu finantare extrabugetară, aceasta a devenit societate pe acţiuni (SA) şi a fost inclusă, ilegal, în portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului, în vederea privatizării. Reprezentant în AGA la Institut a fost numit tot Gheorghe Mencinicopschi, alături de alţi doi apropiaţi – Constantin Baciu (şef serviciu la Direcţia Patrimoniu din Ministerul Agriculturii şi Gheorghe Sin, secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (instituţia în subordinea căreia trebuia să stea ICA, potrivit legii). Cei trei au fost numiţi şi în consiliul de administraţie al societăţii.

Ulterior, unic reprezentant în adunarea generală a acţionarilor (AGA) SC ICA SA a fost numit Sandu Jean – Cătălin. El era directorul Direcţiei juridice din ADS şi trebuia să reprezinte interesul statului, dar era şi membru al PUR şi administratorul unei alte societăţi patronate de Voiculescu, SC Benefica SA, de unde primea o indemnizaţie lunară suculentă.

"Nu am fost un bun manager dacă am făcut aşa ceva, deşi nu cred că am făcut sau nu am perceput că fac asta." GHE. MENCINICOPSCHI, inculpat în dosar PRIVATIZARE LA SOLDURI

Compania Grivco, controlată de "mogulul Antenelor", a licitat un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea reală a Institutului de Cercetări Alimentare

În 2003, acelaşi Gheorghe Mencinicopschi sau "profesorul Menci", cum este alintat de cei care îl cred doar specialist în probleme de nutriţie, nu şi în inginerii cu terenuri şi clădiri, a înaintat Agenţiei Domeniile Statului (ADS) documentaţia pentru privatizarea care a consfinţit jaful.

Pentru a putea prezenta o valoare corectă a participaţiei deţinute de ICA la Bioprod, trebuia stabilită mai întâi, potrivit legii, valoarea actualizată a clădirilor şi terenurilor acesteia. Cu toate acestea, directorul ICA, acelaşi Mencinicopschi, nu a făcut-o. În documentaţia înaintată de el la ADS, terenurile au fost "scoase" la valoarea din 1994, iar clădirile şi mijloacele fixe la cea din 1998, spun organele de anchetă.

Privatizare, în loc de plata datoriilor restante

Pe 16 iulie 2003, ADS a întocmit nota privind propunerea de vânzare a acţiunilor SC ICA, menţionându-se şi că anunţul de privatizare ar fi fost publicat în Monitorul Oficial. Fals, au constatat procurorii. Anunţul de vânzare-cumpărare a fost publicat, la 6 august 2003, în ziarul "Independent", cotidian din care au fost vândute în acea zi, spun procurorii, 212 exemplare.

Pe 14 noiembrie 2003, s-au prezentat la licitaţie Grivco SA şi Gheorghe Mencinicopschi. Grivco a avut ultimul cuvânt – 3,87 miliarde de lei vechi plus obligaţia de a investi 100.000 de euro. Raportul de expertiză din dosarul DNA a stabilit că valoarea reală a pachetului de acţiuni al institutului era de fapt de 292.6 miliarde de lei, de 94,5 ori mai mare decât preţul de pornire al licitaţiei. Mai mult, susţin procurorii, Grivco nici măcar nu avea dreptul să se înscrie la licitaţie deoarece avea, la 15 august 2003, o datorie restantă la bugetul statului de 5 miliarde de lei vechi, mai mare decât preţul plătit pe acţiuni.

ADS a jucat "pe mâna" companiei Grivco

Pentru a putea "închide" privatizarea, Grivco trebuia să finalizeze investiţia de 100.000 de euro constând în achiziţionarea unui cromatograf gaz/ lichide şi a unui spectrometru cu absorbţie atomică.

La data de 30 martie 2004, "profesorul Menci" a semnat în fals, spun procurorii, un proces verbal cum că respectivele utilaje ar fi fost predate de către Grivco SA la Institutul de Cercetări Alimentare, deşi acestea nu intraseră încă în posesia institutului.

Cătălin Sandu a păzit spatele grupului Voiculescu

Dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare a fost iniţial închis în 2005. Parchetul General şi Direcţia de Investigare a Fraudelor, care s-au ocupat iniţial de acest dosar, s-au văzut puse in imposibilitatea de a declanşa urmărirea penală din cauză că ADS a refuzat să se constituie parte civilă, considerând că nu a fost prejudiciată în niciun fel de pe urma privatizării. Director juridic al ADS era Sandu Jean-Cătălin. Pe 14 octombrie 2008, Ministerul Agriculturii s-a con stituit parte civilă cu suma de 60.58 milioane de euro.

Inculpaţii acuză presiunile procurorilor

După trei termene la Tribunalul Bucureşti, procesul s-a mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anul trecut, trei dintre principalii inculpaţi, Mencinicopschi, Gheorghe Sin şi Constantin Baciu, au susţinut în instanţă că procurorii DNA ar fi făcut presiuni asupra lor pentru a implica firma lui Dan Voiculescu – Grivco SA şi pe senatorul PC.

Bâlbâielile directorului Gheorghe Mencinicopschi

"Profesorul Menci" a recunoscut în faţa instanţei că a mai semnat acte "ca primarul" şi că a semnat procesul verbal de primire a echipamentelor pe baza promisiunii că le va primi.

La acuzaţia de subevaluare a unui teren, dat ulterior lui Grivco, răspunsul fostului director a fost dezarmant: "Nu am fost un bun manager dacă am făcut aşa ceva, deşi eu nu cred că am făcut sau nu am perceput că fac asta". Tot el a recunoscut şi că a "pus în scenă" o şedinţă AGA care nu avusese loc de fapt şi că a umblat din uşă în uşă pe la ceilalţi membri pentru a semna procesul verbal al şedinţei imaginare.

Gheorghe Mencinicopschi a mai spus că Voiculescu nu l-a determinat niciodată să facă nimic şi nici nu i-a cerut să facă niciun act. 3.87 de miliarde de lei vechi a plătit Grivco pentru acţiuni care valorau în realitate 292.6 miliarde de lei

ŞABLON

Şeful PC susţine că e o comandă politică

Senatorul PC Dan Voiculescu fost prezent în sală pe tot parcursul celor şase ore cât au durat audierile lui Mencinicopschi, Sin şi Baciu. El a fost audiat însă abia în decembrie 2010, când a declarat că procurorii ar fi lucrat la comandă politică, în spatele dosarului aflându-se preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit lui Voiculescu, acuzaţiile care i s-au adus în dosar ar fi total nefondate, pentru că nu există probe. "În dosar nu există nici măcar indicii care să mă incrimineze, ca să nu mai spun de probe privind o presupusă implicare a mea într-o activitate infracţională. Acest dosar nu are obiect, pentru că discutăm despre lucruri care nu s-au întâmplat", a spus senatorul.

Dan Voiculescu a mai subliniat că nu are nicio implicare în privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare şi că nu şi-ar fi exercitat influenţa pe care o avea la acea perioadă, de preşedinte al Partidului Conservator - aflat la guvernare împreună cu Partidul Social Democrat, în acest sens.

13 inculpaţi au fost trimişi în judecată

În dosarul ICA au fost cercetate 27 de persoane, din care 13 trebuie să răspundă întrebărilor magistraţilor. Principalul vizat, Dan Voiculescu, trebuie să răspundă pentru acuzaţiile de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de aceasta calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv spălare de bani. Corneliu Popa, preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, şi Sandu Jean Cătălin, director juridic al ADS, dar şi administrator al S.C. Benefica S.A. Bucuresti (firmă din grupul GRIVCO) au fost trimişi în judecată pentru stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor ICA.

Gheorghe Mencinicopschi, director general şi membru al AGA la I.C.A. S.A. Bucureşti şi Sorin Pantiş, director general executiv GRIVCO S.A. Bucuresti sunt acuzaţi de complicitate.