Grecia va scăpa cel mai probabil de intrarea în incapacitate de plată şi ar putea beneficia şi de o ştergere a datoriilor, pentru a nu fi condamnată la zeci de ani de sărăcie de acum încolo.

Faliment sau restructurarea datoriilor sunt două dintre opţiunile în faţa cărora se află Grecia în momentul de faţă, a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Falimentul, care ar implica sistarea plăţii datoriei către creditori, ar închide grecilor accesul la pieţele financiare, deoarece niciun investitor nu ar mai fi dispus să investească în statul elen. Drumul spre această opţiune pare a fi aşadar blocat. În plus, zona euro nu îşi permite să lase Grecia să falimenteze, de frica unui efect de contagiune. Dacă Spania şi Portugalia, alte ţări puternic îndatorate ar urma exemplul Greciei, atunci efectul asupra zonei euro ar fi devastator.

"Cred că o restructurare ordonată a datoriei publice este cel mai probabil scenariu pentru Grecia", a spus Ionuţ Dumitru. Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au convenit ieri asupra ultimelor detalii ale planului de austeritate pe care Grecia ar trebui să îl implementeze în următorii ani.

Măsurile ar trebui să conducă la scăderea cheltuielilor publice. Combinate cu eventuale majorări de taxe, acestea ar trebui să permită reducerea deficitului bugetar şi crearea spaţiului fiscal necesar pentru ca Grecia să îşi poată plăti datoriile.

De ce scenariul plăţii creditelor este puţin probabil

"Grecii trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă radical, altfel nu vor rezista. Doar ca să îşi stabilizeze datoria publica la nivele de 150-160% din PIB, ar trebui să aibă excedente de circa 5% din PIB pe un orizont de 10-15 ani. Pare puţin realizabil un astfel de scenariu, în condiţiile în care nu au avut în istorie un an cu o asmenea performanţă", spune Ionuţ Dumitru. În condiţiile în care Grecia nu poate atinge o asemenea "performanţă", profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că singura cale de salvare a Greciei este ştergerea unei părţi consistente din datoria publică, adică circa 50%. Cea mai mare parte a datoriei Greciei ar trebui preluată de entităţi publice, singurele care ar putea face o ştergere a datoriei Greciei, fără ca pieţele financiare să fie afectate.

AJUTOR CONDIŢIONAT

Uniunea Europeană strânge rândurile în spatele Atenei

Paul Ciocoiu

Grecia trebuie să adopte un nou pachet de măsuri de austeritate până la sfârşitul acestei luni pentru a putea accesa un nou împrumut extern consistent, au anunţat Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), principalii creditori ai statului elen.

Reuniţi la Bruxelles, liderii statelor din Zona Euro au convenit cu delegaţia elenă condusă de premierul Georgios Papandreou asupra unui plan de redresare a deficitului bugetar pentru perioada 2011-2014. Acest plan, în valoare de 28,4 miliarde de euro, trebuie să fie însă aprobat de către Parlamentul grec până la data de 30 iunie, condiţie pentru a permite lansarea negocierilor pentru un nou ajutor financiar, cu scopul de a evita falimentul statului elen şi contagiunea întregii Zone Euro.

Dacă aceste măsuri vor fi adoptate în următoarea săptămână, Grecia va primi mai întâi următoarea tranşă de 12 miliarde de euro din împrumutul de 110 miliarde încheiat anul trecut cu UE şi FMI.

Un al doilea împrumut

În declaraţia finală a celui de-al patrulea summit european organizat anul acesta, liderii celor 17 ţări din Zona Euro au făcut apel la opoziţia greacă să voteze noile măsuri de austeritate convenite de Atena cu creditorii externi.

Cancelarul german Angela Merkel a amintit conservatorilor greci, care au cedat puterea în 2009 socialiştilor lui Papandreou, că trebuie să îşi asume "responsabilitatea istorică" pe care o au în criza economică prin care trece statul elen.

Pe fondul speculaţiilor privind valoarea noului împrumut negociat de Grecia cu UE şi FMI, premierul grec a anunţat ieri că, cel mai probabil, noul plan de salvare se va ridica tot la 110 miliarde euro, cât cel încheiat anul trecut.

Valoarea finală va depinde de participarea creditorilor privaţi, bănci şi fonduri de investiţii, a mai explicat şeful executivului de la Atena.

15 miliarde în stand-by

Pentru a veni în ajutorul Greciei, Comisia Europeană a anunţat că este pregătită să diminueze cu 15 la sută partea elenă de cofinanţare pentru accesarea fondurilor europene pentru dezvoltare.

Totodată, preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a cerut ţărilor europene să asiste Atena în accesarea celor aproape 15 miliarde de euro rămase neaccesate din fondurile structurale destinate statului grec în perioada 2007-2013.

În acest context, preşedintele român Traian Băsescu a subliniat ieri că niciun ban din fondurile structurale alocate României nu va fi dirijat către Grecia.

Toate aceste calcule rămân deocamdată pe hârtie în aşteptarea votului din Parlamentul de la Atena de săptămâna viitoare. Guvernul socialist a primit însă un vot de încredere în legislativ în urmă cu doar câteva zile şi este de aşteptat ca noile măsuri de austeritate să treacă şi de această dată la limită.