Piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns la 14,7%, conform datelor companiei de cercetare Novel, pe luna martie. Cifra este în scădere cu 7,8 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2011, când contrabanda se situa la 22,5% din totalul pieţei. Pentru comparaţie, în ianuarie 2010, ca urmare a creşterilor masive ale accizelor, contrabanda atinsese maximul istoric de 36,2% din piaţă.

Un punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă sunt echivalente cu încasări la bugetul de stat de circa 30 milioane de euro, potrivit unui comunicat comun al celor trei mari producători de ţigări din România, JTI, BAT şi Philip Morris.

Potrivit acestora, diminuarea comerţului ilicit cu ţigarete se datorează eforturilor autorităţilor şi operaţiunilor de amploare desfăşurate începând cu a doua parte a anului trecut.

De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit şi colaborarea dintre autorităţile statului şi industria tutunului.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2010, în România este incriminată ca infracţiune deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a peste 10.000 ţigarete nemarcate sau marcate necorespunzător (de contrabandă). Fapta se pedepseşte cu închisoare de la unu la patru ani, iar amenzile contravenţionale au crescut până la 100.000 lei.

Totodată, anul trecut au fost descoperite peste 10 fabrici ilegale de ţigarete.

Ce spun cei trei producători Gilda Lazar, director de comunicare şi corporate affairs la JTI România, spune că este nevoie în continuare de măsuri din partea autorităţilor care să ducă la diminuarea contrabandei cu ţigarete.

"Este nevoie de un cadru unitar şi simplificat şi de folosirea aceluiaşi criteriu de măsurare, criteriul cantitativ, atât pentru contrabanda în punctele de trecere a frontierei, cât şi pentru evaziunea fiscală. E nevoie, de asemenea, de clarificarea situaţiei existente la frontiera internă, cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal. Nu în ultimul rând, este necesar ca mijlocul de transport folosit pentru contrabandă să poată fi confiscat, chiar dacă nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse în ţară ilegal", a afirmat Gilda Lazăr.

La rândul său, Adrian Popa, director corporate affairs al BAT România, a spus că ţigările ilegale nu oferă nicio garanţie igienico-sanitară consumatorilor.

"Ar fi o problemă de siguranţa din punct de vedere igienico sanitar, neputându-se garanta calitatea, conformitatea, vechimea, respectarea condiţiilor de transport şi depozitare a produselor. De zece ani încoace, ţigaretele confiscate se predau producătorilor şi sunt distruse pe cheltuiala acestora, sub supravegherea comisiei fiscale", precizat reprezentantul BAT.

Andrei Vasilescu, director corporate affairs la Philip Morris România, a adăugat că autorităţile trebuie să lupte în continuare cu acest fenomen, pentru a reduce pierderile la buget.

"Pentru a menţine actualul nivel şi a accelera pe mai departe trendul descrescător, este absolut necesar ca lupta împotriva comerţului ilicit să rămână o prioritate, autorităţile să continue eforturile de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete, iar legislaţia privind contrabanda, contrafacerea şi evaziunea să fie îmbunătăţită. La rândul său, industria va contribui în continuare la îmbunătăţirea gradului de conştientizare a periculozităţii fenomenului, în multiplele lui aspecte: criminalitatea organizată, dimensiunea financiară concretizată în pierderi la bugetul de stat, siguranţa produselor, efectele asupra industriei legale", a precizat Andrei Vasilescu.

În 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, bani proveniţi din accize, TVA şi alte taxe şi impozite.