Somnolenţa exagerată în mijlocul zilei, scăderea puterii de muncă şi sforăitul pot semnala sindromul de apnee în somn: respiraţia se opreşte repetat în somn, iar inima şi creierul au de suferit.

Dacă vă culcaţi devreme şi vă treziţi târziu, dar sunteţi veşnic obosiţi, e foarte posibil să suferiţi de apnee: respiraţia vi se opreşte pentru zece sau mai multe secunde, de câteva ori pe noapte. În loc să se oxigeneze, creierul "se umple" cu dioxid de carbon şi se trezeşte. Respiraţia se reia, iar creierul readorme în reprize.

Cei care suferă de somn "fragmentat" sunt somnoroşi, etern obosiţi, apatici, absenţi, iritabili şi depresivi.

Fără televizor în dormitor

Bolile somnului au rădăcini genetice, însă şi mediul conlucrează la sabotarea odihnei zilnice. Poluarea sonoră, televizorul, telefonul, calculatorul folosit înainte de culcare şi stresul scad calitatea somnului.

"Zgomotele sunt responsabile de treziri şi microtreziri despre care putem să ne amintim a doua zi şi care ne fragmentează somnul. Ele ne împiedică să dormim profund şi să recuperăm astfel cheltuielile ener getice din ziua precedentă. De aceea, e recomandabil ca în dormitor să nu avem radio, televizor, să nu dormim cu lumina aprinsă, să fie o temperatură adecvată", e sfatul Emiliei Ciomu, specialist în somnologie.

De obicei, somnul este neglijat şi la propriu, şi la figurat. Bolnavii preferă să spună că suferă de "oboseală cronică", decât de o "boală a somnului". Doar o treime se prezintă la medic, şi atunci împinşi de la spate de partener, deranjat de sforăit sau speriat de întreruperea frecventă a respiraţiei.

Potret-robot: bărbat de vârstă medie, obez şi somnolent

Sindromul de apnee în somn e o pauză de respiraţie în timpul somnului şi durează cel pu ţin zece secunde. Concentraţia de oxigen din sânge scade, creierul se trezeşte, dă comanda faringelui să se deschidă, după care respiraţia se reia. Creierul adoarme iar şi evenimentele se repetă de câteva ori pe oră, de mai multe ori pe noapte. "Pacientul tipic cu sindrom de apnee în somn este un bărbat de vârstă medie, obez, cu istoric lung de "sforăitor", cu somn agitat, şi somnolent pe timpul zilei", schiţează medicul portretul bolnavului "apneic".

Dincolo de jena sforăitului, inima şi creierul suferă intens. Pentru şoferi sau piloţi, câteva secunde de "aţipire" pot fi fatale. Dacă vă regăsiţi în acest tablou, nu mai amânaţi consultul la medic, ori problema se va agrava odată cu înaintarea în vârstă.

Cum se tratează

Somnologia e recunoscută de foarte puţini. Nici Ministerul Sănătăţii nu o recunoaşte ca atare, iar costurile investigaţiilor şi tratamentelor nu sunt suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deşi incidenţa acestor boli e mare: aproximativ un milion de români suferă de tulburări de somn.

Anual sunt depistaţi o mie de pacienţi cu apnee în somn, iar 20% din populaţie are insomnii. Mai grav, tulburările de somn ameninţă să devină o epidemie ce va cuprinde 45% din populaţia lumii. În ţara noastră, în perioada 2004-2010 s-au pus 8.000 de diagnostice, însă doar 2.500 de pacienţi au fost trataţi.

Pentru a depista problema, pacientul doarme o noapte cu un aparat care înregistrează somnul, respiraţia şi activitatea electrică a inimii. "Cu ajutorul acestor parametri ştim dacă doarme, care este structura somnului, câte evenimente respiratorii are pe oră", explică dr. Ciomu.

Tratamentul începe cu scăderea în greutate, renunţarea la alcool seara, evitarea hipnoticelor, indiferent de severitatea bolii. "În formele moderate de boală, se folosesc tratamente ORL. În cele severe, singurul tratament eficient este un aparat care suflă aer sub presiune, pe care pacientul îl poate folosi de câte ori doarme", conchide aceasta.

Un astfel de aparat costă circa 600-2.000 de euro, în funcţie de performanţă, iar masca aferentă costă 120-150 de euro. (a contribuit Ramona Dragomir)

"E recomandabil ca în dormitor să nu avem radio, televizor, să nu dormim cu lumina aprinsă.", EMILIA CIOMU, medic, specialist în somnologie

ODIHNĂ

Sfaturi pentru un somn bun

• Renunţaţi la energizante, cafea, ceai, alcool sau băuturi bogate în vitamina C după-amiaza şi seara
• Nu faceţi sport sau activităţi fizice intense seara. Favorizează "starea de veghe"
• Mâncaţi cina cu două-trei ore înainte de culcare. Nu renunţaţi la ea
• Cea mai bună perioadă pentru culcare este între 21.00-22.00
• Temperatura camerei trebuie să fie în jur de 21 de grade Celsius
• Aerisiţi camera cinci-zece minute înainte de culcare
• Dacă obişnuiţi să dormiţi ziua, nu depăşiţi 45 de minute

TRATAMENT

Laboratoare de somnologie

Iată câteva clinici din ţară unde se tratează bolile somnului:

• Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", Bucureşti
• Spitalul de Pneumoftiziologie "Palazu Mare", Constanţa
• Clinica "Almedica Berlin", Ploieşti
• Spitalul Clinic de Pneumologie Secţia 3 "Tudor Vladimirescu", Iaşi
• Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş", Timişoara
• Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Braşov
• Spitalul de Pneumoftiziologie din Bacău