Ministrul dezvoltării regionale susţine că a orientat efortul de investiţii spre zonele unde s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă din cauza crizei. Elena Udrea mizează la Ministerul Dezvoltării pe investiţii, iar pentru PDL pe un viitor preşedinte care să-i restabilească credibilitatea. Are şi un portret-robot: să nu fi fost implicat în scandaluri de corupţie şi să fi fost validat prin vot într-o cursă electorală.

EVZ: Să începem prin a vorbi despre activitatea de la minister. Care este strategia MDRT în ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor sărace din România şi ce aţi făcut până acum? Elena Udrea: Cel mai important lucru pentru dezvoltarea acestor zone sărace este crearea de locuri de muncă. Cele mai multe locuri de muncă pierdute în urma crizei economice au fost la nivelul localităţilor mici şi mijlocii, nu la nivelul oraşelor mari. De aceea, şi efortul de investiţii al ministerului s-a orientat spre aceste zone.Derulăm programe de investiţii în aproape toate localităţile din România.

Prin Programul Operaţional Regional, am alocat fonduri uneori mai mari decât bugetul pe un an al localităţilor beneficiare. Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) vine să completeze Programul Operaţional Regional. PNDI presupune realizarea, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi de interes local, îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru populaţia rurală prin reabilitarea şi modernizarea satelor, realizarea reţelelor de alimentare cu apă a localităţilor. Toate acestea înseamnă direct sau indirect crearea de noi locuri de muncă. Problema pe care o avem, din păcate, ţine de bugetul ministerului, care e cu 40% mai mic decât în 2009. Faţă de proiectele de investiţii pe care le avem deschise deja, bugetul se află chiar la 20% din necesar. Şi asta fără a demara proiecte noi.

Cum vor fi alese proiectele care urmează să fie derulate prin parteneriate public-privat? Care vor fi principalele proiecte? Criteriul principal de alegere a proiectelor va fi utilitatea lor publică. Şi când spun utilitate publică mă refer în primul rând la câte locuri de muncă pot crea. Eu aş vedea, spre exemplu, construcţia de autostrăzi derulându-se preponderent prin parteneriate public-privat (PPP). La fel şi alte proiecte majore, cum ar fi Canalul Dunăre-Bucureşti. MDRT are în vedere derularea mai multor proiecte prin PPPuri.

Spre exemplu, programul ANL poate căpăta o anvergură mult mai mare decât acum, limitaţi fiind de fonduri, prin aceste parteneriate. De asemenea, programul de construcţie de săli polivalente se va realiza exclusiv prin parteneriat public-privat. Investiţii în infrastructura turistică, de asemenea. Noua staţiune de pe litoral, Terra, ar urma să se realizeze în acest cadru legislativ. Asta pentru a da doar câteva exemple.

În ultimii doi ani, ANL nu a reuşit să construiască foarte multe locuinţe. Câte fonduri vor fi alocate în acest an pentru construcţia de locuinţe ANL?Bugetul ANL era de 340 de milioane de lei în 2009, iar anul acesta a ajuns la 80 de milioane de lei. Nu foloseşte nimănui să ne plângem de probleme. Ca ministru am căutat soluţii de mărire a bugetului. Am scăzut perioada de închiriere a apartamentelor înainte de a putea fi vândute de la 3 ani, la 1 an. Veniturile MDRT din vânzarea apartamentelor ANL va creşte astfel. Am iniţiat un parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale, prin care ni se pun la dispoziţie terenurile unor baze militare dezafectate, pe care să construim blocuri ANL. Avem în derulare astfel de proiecte în Bucureşti, în mai multe locuri, în Iaşi, Braşov, Târgu-Mureş, Buzău, Timişoara ş.a.m.d. De asemenea, încercăm rea lizarea mai multor cartiere ANL în sistem de parteneriat public- privat.

În Bucureşti, chiar vom lansa peste două săptămâni cel mai mare proiect rezidenţial după 1989, în Sectoarele 5 şi 6 ale Capitalei, în zona Ghencea. Este vorba de 10.000 de apartamente care vor fi construite acolo şi vor genera peste 1.000 de locuri de muncă. De asemenea, este pentru prima dată după 1989 când statul construieşte cămine studenţeşti. Se vor construi şi un spital, o grădiniţă, o şcoală, dar şi infrastructura necesară: drumuri şi utilităţi. Lucruri bune se fac deci, şi mai important se creează noi locuri de muncă. Este adevărat, nu atât pe cât mi-aş dori, dar cred că 2011 va fi un an al rezultatelor.

Anul trecut a fost modificat programul privind reabilitarea termică. Din păcate, proprietarii nu se înghesuie să acceseze credite garantate de stat. Mai aveţi speranţe că acest program va avea succes? Sau veţi modifica ac tualul program? 2009 a fost anul în care fondurile pentru reabilitare termică au fost cele mai consistente. Chiar şi aşa, nu s-au putut reabilita mai mult de 24.000 de apartamente. În România sunt 3 milioane de apartamente vechi. Un calcul simplu arată că, dacă am fi continuat după vechiul model, ar fi durat 120 de ani până să se încheie reabilitarea termică a tuturor apartamentelor vechi din România. Cred că trebuie să ieşim din logica statului "tătuc".

Trebuie să intrăm în logica statului care ne stimulează şi ne ajută să facem un anumit lucru. Logica noului program este ca fiecare român să poată să-şi reabiliteze termic apartamentul, având acces la credit uşor şi la preţuri mici. Dobânda la aceste credite este plătită în integralitatea sa de către MDRT. Mai mult, creditul este garantat de către Guvernul României. Programul trebuie să demareze, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă că singura soluţie reală este reabilitarea pentru a reduce costul întreţinerii, nu subvenţionarea pierderilor.

SEZONUL, LA MÂNA HOTELIERILOR

"Cel mai important este să facem ordine pe litoral"

Credeţi că, în acest an, sezonul estival va fi unul bun pentru turismul românesc? Cum îi putem atrage pe turiştii români să-şi ia sejururi mai lungi în România şi nu în Bulgaria? Cifrele ministerului arată o scădere cu 2,6% a numărului românilor care au mers în 2010 în Bulgaria, raportat la 2009, în timp ce numărul turiştilor pe litoralul românesc a crescut cu 5%, conform datelor IPJ Constanţa. Dar asta nu înseamnă că nu mai sunt destule de făcut la noi pentru a avea atractivitatea litoralului bulgăresc, turcesc ori grecesc.

În urmă cu ceva timp aţi declarat că în câţiva ani litoralul românesc ar putea muri. Ce măsuri veţi lua pentru a nu se ajunge la o astfel de situaţie?Turismul pe litoral va merge mai bine, oricât s-ar bucura unii să-l vadă mort. Pe de altă parte, m-am săturat să tot îmi asum lucruri care sunt în competenţa autorităţilor publice locale ori ţin de operatorii de turism. De cele mai multe ori, acţiunile ministerului găsesc opoziţie în rândul acestora, deşi ei ar trebui să fie primii interesaţi de schimbarea lucrurilor în bine.

Suntem prezenţi zilele acestea la Târgul de Turism de la Berlin. Am venit special pentru a discuta cu cei mai mari touroperatori din lume pentru continuarea colaborării cu România, în cazul TUI şi ITS, şi pentru iniţierea operării pe litoralul românesc în cazul TUI Nordic. Ştiam că sunt nemulţumiţi în primul rând de diferenţa mare dintre preţurile hotelurilor noastre, raportat la calitatea oferită faţă de aceleaşi servicii în Bulgaria, Grecia, Turcia ori Cipru.

Există riscul ca TUI să renunţe la România după ce cu greu i-am convins să revină la noi anul trecut, ceea ce ar fi un semnal prost pe pieţele internaţionale. Le-am prezentat strategia de modernizare a sudului litoralului pe care o implementăm. Realizăm un plan urbanistic al plajei pentru a putea stabili cum va fi amenajată, după ce vom expropria şi demola clădirile de pe plajă fără autorizaţie de construcţie rămase după acţiunea MDRT de anul trecut. Vom adopta un plan de amenajare zonală a teritoriului şi continuăm investiţiile în infrastructură.

Dar cel mai important este să facem ordine pe litoral. Cât timp sezonul este de doar două luni şi jumătate, pentru că hotelierii vor să deschidă la mijlocul lui iunie şi să închidă pe 1 septembrie, nu putem concura nici măcar cu Bulgaria.

Aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, preţurile sunt problema. Preţurile mari arată că există turişti dispuşi să le plătească, chiar dacă puţini şi în majoritatea lor români. Iar asta le este suficient, se pare, operatorilor de turism de pe litoral. Mai ales dacă activitatea este la negru, deci nu plătesc taxe şi impozite la stat.

Tour-operatorii europeni au oferit încredere ministerului şi au decis continuarea colaborării cu România, dar nu s-au ferit să atragă atenţia operatorilor asupra problemelor pe care le au. Au încurajat un parteneriat al celor care sunt implicaţi în turismul pe litoral cu MDRT, pe care eu îl consider obligatoriu pentru reuşita acţiunilor, însă mi-am exprimat şi neîncrederea în realizarea lui, cât timp primarul Constanţei declară public că nu are nevoie de turişti nemţi, pentru că nu sunt la fel de cheltuitori precum arabii sau bucureştenii de weekend.

REACŢIE

Elena Udrea vede apariţia numelui său în scandalul UCM Reşiţa ca pe o "nouă încercare a lui Sorin Ovidiu Vîntu de a muta atenţia de la problemele pe care le are"

În ultimele zile au aparut mai multe acuzaţii la adresa dumneavoastră şi a soţului dumneavoastră. Cel mai notabil este cazul UCM Reşiţa. Cum vă explicaţi apariţia subiectului? De fiecare dată când se înregistrează vreun succes al ministerului, invariabil, apare şi un subiect de genul acesta. Aşa s-a întâmplat cu prezenţa României la Târgul de Turism de la Berlin. Ţine, pur şi simplu, de modul în care înţeleg unii să facă presă.

Eu şi soţul meu nu avem nicio legătură cu subiectul UCM Reşiţa. Nu există absolut nicio referire la vreunul dintre noi în referatele procurorilor DNA. Nu există nici măcar acuzaţii venite din partea unor oameni implicaţi în dosar. S-a găsit această legătură dintre soţul meu şi Iulian Tudor pentru a se aduce nişte acuzaţii total lipsite de fundament. Din câte am înţeles, nici măcar Iulian Tudor nu apare în dosarul de la DNA.

Nu am nicio legătură de rudenie cu Iulian Tudor. Nu este naşul meu de cununie şi nici invers. De altfel, tocmai pentru că am intrat în politică, nu am năşit pe nimeni, ca să nu existe interpretări de tipul Realitatea TV.

Vă daţi seama cât de absurd este să acuzi un om care se întâlneşte cu zeci de mii de persoane de faptele uneia dintre acestea? Am şi prieteni, am şi mulţi amici, însă nu sunt responsabilă pentru acţiunile altcuiva decât ale mele.

Atunci de unde a apărut subiectul? Este o nouă încercare a lui Sorin Ovidiu Vîntu de a muta atenţia de la problemele pe care le are. Vîntu a fost chiar chemat la DNA să dea declaraţii pe subiectul UCM Reşiţa în care este implicat. Am văzut că au apărut în presă şi stenograme ale convorbirilor pe care le purta cu Baaklini, dar şi declaraţia lui Vîntu, dată în ianuarie la DNA.

Cred că subiectul face parte din strategia, de acum cunoscută, a lui Vîntu de a-şi pregăti victimizarea când i se aduce o acuzaţie punctuală într-un dosar penal. Cu trustul de presă pe care îl are şi cu o mână de oameni dispuşi să i se vândă, creează perdele de fum în spatele cărora încearcă să se ascundă.

Trecând la politică, două întrebări despre PDL. Se apropie Convenţia Naţională. Cum credeţi că va arăta viitorul preşedinte al partidului? Voi susţine pentru preşedinţia partidului pe acel lider care se încadrează în următorul portret-robot: să nu fie legat de acuzaţii de corupţie, să fie validat de oameni prin vot într-o cursă electorală, să sprijine principiile de dreapta şi să aducă un plus important credibilităţii partidului. Trebuie căutat acel om care poate aduce o creştere electorală a partidului.

Cum credeţi că va arăta competiţia internă din partid? Eu sper să fie corectă şi să nu se transforme neapărat într-o bătălie pentru putere în care să devenim adversari. Nu e loc de strategii individuale. PDL trebuie să iasă unit din Convenţia Naţională, cu o direcţia clară şi un mesaj tranşant către electorat după alegerile din mai. Trebuie să ne asumăm mai bine decât am reuşit să o facem până acum reforma întreprinsă în aceşti ultimi doi ani. E important ca românii să vadă lucrurile bune pe care le-am făcut.

"Eu şi soţul meu nu avem nicio legătură cu subiectul UCM Reşiţa. Nu există absolut nicio referire la vreunul dintre noi în referatele procurorilor DNA.", ELENA UDREA, ministrul dezvoltării regionale "Nu e loc de strategii individuale. PDL trebuie să iasă unit din Convenţia Naţională, cu o direcţie clară şi un mesaj tranşant către electorat", ELENA UDREA, ministrul dezvoltării regionale

ADMINISTRAREA BANILOR

"Bucureştiul e un oraş bogat care arată ca un oraş sărac"

Există şi alţi oameni care vă atacă. Sorin Oprescu spunea săptămâna trecută că le-aţi transmis consilierilor generali ai PDL cum să voteze în cazul bugetului Capitalei? Problema principală este că Bucureştiul este un oraş bogat care arată ca un oraş sărac. Şi asta în primul rând pentru că banii nu sunt cheltuiţi eficient. Eu nu vreau să polemizez cu Sorin Oprescu. Îi spun doar atât: datoria lui ca primar este să aibă grijă ca proiectele pe care le desfăşoară să nu coste mai mult decât fac în realitate.

Nu este acceptabil ceea ce s-a întâmplat la Stadionul Naţional, unde costurile de construcţie au fost practic dublate faţă de cele stabilite iniţial. De la 119 milioane de euro, la 234 de milioane de euro. Aici nu mai este vorba despre politică, ci despre administrarea defectuoasă a banului bucureştenilor, lucru de care Sorin Oprescu este direct responsabil.

Totuşi, Sorin Oprescu vă acuză că i-aţi tăiat investiţiile… Sorin Oprescu nu are de ce să se războiască nici cu mine şi nici cu PDL. El trebuie acum să explice bucureştenilor cum se va asigura că investiţiile în derulare vor fi duse la bun sfârşit. Pentru asta trebuia sa propună o prioritizare a acestora. Sunt deschise obiective de investiţii de 18,5 miliarde de lei, în timp ce bugetul alocat este de 10 ori mai mic.

De aceea este greşit faţă de bucureşteni ca primarul Oprescu să vină cu propuneri de noi obiective de investiţii, doar ca să lungească lista electorală a "proiectelor pe care le-a început".

În plus, Sorin Oprescu are datoria să explice bucureştenilor de ce a dublat preţurile lucrărilor mari, prin acte adiţionale, începute pe vremea lui Traian Băsescu ori Adriean Videanu. Să dea explicaţii pentru costurile Pasajului Basarab, Pasajului Pipera şi pentru Stadionul "Lia Manoliu".

PDL Bucureşti a lansat în dezbatere publică proiectul privind Legea Capitalei. Credeţi că sunt şanse ca bucureştenii să dorească renunţarea la primarii de sector?Repet ceea ce am mai spus: Bucureştiul este un oraş bogat care arată ca un oraş sărac. Există bani, dar aceşti bani sunt folosiţi prost pe proiecte mici, fără a avea o viziune integrată pentru cum vrem să arate Bucureştiul peste 10 ani. Legea Capitalei creează cadrul transformării Bucureştiului într-o metropolă europeană în adevăratul sens al cuvântului.

Legea Capitalei presupune debirocratizare, eficientizarea cheltuirii banului public, reducerea cheltuielilor administraţiei şi responsabilizarea directă a primarului, dar şi răspunderea aleşilor locali în faţa bucureştenilor. De acum încolo, şi consilierii generali ar urma să fie aleşi uninominal astfel ca fiecare bucureştean să ştie cine îl reprezintă în parlament, dar şi cine este consilierul care răspunde de strada sa.

Trebuie să ieşim din tentaţia aceasta a politizării oricărei teme. Bucureştenii îşi doresc o schimbare în bine a administrării oraşului, care să ducă la modernizarea sa. Cred că este datoria tuturor, de la primarul Capitalei, la primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, să participe onest la dezbatere, având în minte interesul bucureştenilor, nu propriul lor scaun.

Altfel, nu este obligatoriu ca edilul de sector, cum s-ar numi el, primar, viceprimar, să fie ales uninominal. Important este ca atribuţiile lui faţă de cele ale primarului general să fie stabilite în aşa fel încât să existe posibilitatea administrării şi dezvoltării unitare a Bucureştiului şi în conformitate cu statutul de metropolă spre care tinde.

Aţi avut un schimb de replici în presă cu primarul sectorului 1. Aţi spus despre el că este "baron de Bucureşti". Da, pentru că Andrei Chiliman se comportă de parcă ar avea propria feudă. Dovada este firma de salubritate Romprest, cu care a semnat un contract pe 25 de ani, în valoare de 400 de milioane de euro. Drept urmare, cetăţenii sectorului 1 plătesc de trei ori mai mult pentru ridicarea gunoiului decât oricare alt bucureştean.

Alt exemplu este reabilitarea termică a blocurilor din sectorul lui Chiliman. Recordul este dat de un apartament de trei camere a cărui reabilitare a costat 31.000 de euro. De 10 ori mai mult decât media apartamentelor de trei camere din Bucureşti şi cam cât preţul unei garsoniere. Şi exemplele cu matrapazlâcurile lui Chiliman pot continua. Ca să nu mai vorbesc despre măcelul urbanistic pe care l-a girat în sectorul 1.