Datoriile autorităţilor către privaţi, alături de restanţele companiilor de stat la buget sunt cea mai mare provocare, urmată de lipsa investiţiilor publice.

Datoriile autorităţilor centrale şi locale către firmele private, dar şi cele ale companiilor de stat către buget reprezintă cea mai grea restanţă a României, după criteriile Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Delegaţia instituţiilor financiare internaţionale a prezentat, ieri, concluziile celei de-a şaptea şi ultimei misiuni de evaluare în cadrul actualului acord de finanţare stand-by cu România, care va intra în vigoare de la 1 mai 2011.

Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, a declarat, ieri, la o conferinţă de presă, că "numai arieratele companiilor de stat totalizează cam 5% din PIB, iar aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii economice".

Ce prevede noul acord

A doua provocare pentru cre şterea României este majorarea cheltuielilor cu investiţiile publice, însă respectând ţinta de deficit bugetar convenită pentru acest an la 4,4% din PIB.

În plus, România trebuie să atragă mai eficient fondurile europene şi să devină un loc atractiv pentru investitori, a spus oficialul Fondului.

"Noul program preventiv cu FMI va reduce riscurile şi va reduce dobânzile pentru investitori. Programul va include măsuri de reducere a birocraţiei, de înfiinţare mai facilă a firmelor noi", a precizat Franks. Potrivit lui, noul acord se va concentra pe promovarea creşterii economice, pe crearea locurilor de muncă şi pe menţinerea stabilităţii.

Următorul acord va viza şi restructurarea companiilor de stat. În următoarele şase luni, guvernul va analiza cele peste 150 de societăţi deţinute de stat şi va decide ce face cu ele. "Cerem guvernului să vadă ce vrea să facă cu fiecare companie şi să vină cu o strategie. Unele vor fi privatizate, altele închise, altele restructurate. Este decizia guvernului ce vrea să facă cu ele", a conchis Jeffrey Franks.

În anii care urmează, autorităţile române trebuie să liberalizeze preţul energiei şi gazelor. Primele afectate vor fi companiile care vor începe să plătească preţuri mai mari chiar din lunile următoare. "Acest proces va începe în următoarele luni şi se va extinde până în 2013 pentru companii", a spus Jeffrey Franks.

Presiuni pentru scumpirea gazelor şi electricităţii

El a precizat că, pentru consumatorii casnici, procesul de ajustare va dura până în 2015. "Încă nu am decis când va începe această fază, dar va fi mai lentă şi va începe mai târziu", a spus oficialul FMI.

Potrivit acestuia, până la demararea procesului, ministerele Muncii şi Finanţelor vor trebui să decidă care sunt categoriile sociale vulnerabile şi să gândească o schemă de protecţie socială. Însă oamenii de afaceri consideră că intervenţia FMI în politica de preţuri în domeniul energiei şi gazelor reprezintă o imixtiune în sectorul energetic din România, care va duce la anularea unor industrii precum chimia, metalurgia, îngrăşămintele, a declarat Cristian Pârvan, secretar general AOAR.