Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, a declarat că evaluarea finală a actualului program de finanţare şi detaliile privind noul acord vor fi aprobate de Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) la sfârşitul lunii martie. Oficialii delegaţiei instituţiilor financiare internaţionale au prezentat la BNR concluziile ultimei misiuni de evaluare din actualul acord de finanţare.

Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti: Economia îşi revine şi îşi reia creşterea. Ar trebui să ajungă la o creştere de 1,5% în 2011 susţinută de o creştere a cererii şi de exporturile puternice. Se aşteaptă ca creşterea economică să ajungă la 4 - 4,5% în 2012.

Inflaţia a urmat traiectoria proiectată, dar presiunea din partea preţurilor alimentelor şi a combustibililor a împins inflaţia peste nivelul anticipat. Credem că inflaţia a atins punctul maxim şi ne aşteptăm să intre în ţinta BNR în a doua jumătate a lui 2011.

Următorul program de asistenţă cu FMI va fi în valoare de 3,6 miliarde euro şi va fi încheiat pe o perioadă de doi ani.

La nivel de experţi am ajuns la un acord privind un nou program economic şi am efectuat evaluarea finală din cadrul actualului program. Am convenit politicile necesare de acum înainte.

Apreciem eforturile autorităţilor de a pune ordine în finanţele publice. Ţinta de deficit pe întregul an 2010 a fost atinsă cu o marjă substanţială. Am fost impresionaţi de hotărârea autorităţilor de efectuare a ajustărilor necesare în condiţii economice şi sociale foarte dificile. Ţinta de deficit de 4,4% din PIB pentru 2011 şi cea de 3% pentru 2012 sunt realizabile. Ajustarea fiscală a creat premisele stabilităţii şi creşterii economice viitoare.

Obiectivele noului pachet de politici este de a impulsiona creşterea economică durabilă, să continue ajustarea şi să atenueze eventualele viitoare şocuri. De aici natura preventivă a împrumutului.

Prima provocare o reprezintă arieratele. Am realizat progrese în privinţa eliminării arieratelor bugetului de stat, dar încă mai avem probleme cu arieratele autorităţilor locale şi ale companiilor de stat. Numai arieratele companiilor de stat totalizează cam 5% din PIB. Aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii economice.

În cadrul noului acord, va fi un program de performanţă şi ţinte indicative privind eliminarea arieratelor. Va fi efectuată o analiză completă a tuturor arieratelor şi în lunile următoare.

A doua provocare în ceea ce priveşte creşterea economică este aceea de a majora cheltuielile cu investiţiile publice, rămânând în limita anvelopei bugetare, în special datorită absorbţiei fondurilor europene.

A treia provocare constă în transformarea României într-un loc mai atractiv pentru investitorii străini şi românii să înceapă proiecte şi să creeze locuri de muncă. Programul preventiv va reduce riscurile şi va reduce dobânzile pentru investitori. Programul va include măsuri de reducere a birocraţiei, de înfiinţare mai facilă a firmelor noi.

Transporturile trebuie îmbunătăţite toate pentru a permite producătorilor să-şi transporte produsele în România şi în lume. Firmele de stat din transporturi sunt ineficiente şi subcapitalizate. Acestea trebuie restructurate şi trebuie atras capital şi know-how privat prin investiţii private şi prin bani de la UE.

Băncile continuă să fie bine capitalizate şi lichide. Pierderile aferente creditelor neperformante continuă să le afecteze. În cadrul noului acord, autorităţile române vor încerca să continue angajamentul băncilor mari de a-şi continua finanţările în România.

În privinţa liberalizării pieţei energiei electrice, va fi un proces de ajustare în trei paşi. Primul pas va fi reprezentat de ajustarea consumului non-retail. Acest proces va începe în următoarele luni şi se va extinde până în 2013 pentru companii.

A doua fază vizează consumatorii casnici. Acest proces de ajustare va dura până în 2015. Încă nu am decis când va începe această fază, dar va fi mai lentă şi va începe mai târziu.

A treia problemă este definirea consumatorilor vulnerabili. Va urma un proces de definire a mecanismelor de protejare a categoriilor mai vulnerabile, mai sărace. Ministerele Muncii şi Finanţelor vor stabili cine sunt consumatorii vulnerabili. Gospodăriile care au venituri mari vor trebui să plătească un preţ mai mare. Avem câteva luni la dispoziţie pentru a defini cum şi câte gospodării vom proteja.

Creşterile de preţuri depind de preţurile actuale. Însă gospodăriile nu trebuie să se aştepte la creşteri de preţuri în perioada următoare, pe termen scurt. Am definit cu autorităţile când se va încheia procesul, în 2015. Trebuie definită clasa consumatorilor vulnerabili şi trebuie să avem un program de asistenţă socială înainte de a demara programul.

Pentru consumatorii non-casnici, procesul va începe în lunile următoare.

Nu am discutat cu Guvernul posibilitatea revenirii TVA la 19%. Capacitatea României de a reduce taxele, cum ar fi TVA, contribuţiile sociale, va depinde de două lucruri. În primul rând de atingerea ţintei de deficit bugetar şi să creezi un spaţiu de mişcare. Cea de-a doua provocare este că lucrăm cu guvernul să se creeze un spaţiu pentru reducerea taxelor şi putem obţine acest lucru atunci când colectarea e foarte bună: să plătească mai mulţi o taxă mai mică. Pe măsură ce creşterea economică îşi revine, pe măsură ce deficitul bugetar scade, va exista spaţiu pentru acest lucru. E un obiectiv pe termen mediu şi lung.

Dorim să facem cu autorităţile o analiză a companilor de stat. Sunt peste 150 de companii de stat. Trebuie să analizăm care sunt, ce servicii oferă, au pierderi, au arierate, sunt eficiente. Trebuie să facem rost de date. Apoi, trebuie să creăm o strategie pentru fiecare entitate publică. Poate o parte dintre companii nu sunt eficiente, nu sunt viabile şi trebuie închise. Sunt altele care pot fi privatizate. Sunt altele care sunt strategice şi statul poate decide să le păstreze, aşa cum se întâmplă în alte state. Cerem guvernului să vadă ce vrea să facă cu fiecare companie şi să vină cu o strategie. Unele le privatizăm, altele le închidem, altele le restructurăm. Este decizia guvernului ce vrea să facă cu ele.

În următoarele şase luni, autorităţile au timp suficient pentru a veni cu aceste analize.

Referitor la posibilitatea reducerii contribuţiilor sociale, trebuie să vedem cum evoluează colectarea de taxe în 2011. Ultimele date ne arată o creştere a veniturilor peste estimări. La jumătatea anului autoritităţile vor evalua dacă au venituri suplimentare. Autorităţile vor decide ce vor face cu banii: fie vor dori un deficit mai mic şi vor obţine astfel un avantaj pentru atingerea ţintei din 2012, fie îi pot aloca pentru absorbţia fondurilor europene, fie pot folosi aceşti bani pentru reducerea contribuţiilor sociale. Cătălin Păuna, senior economist Banca Mondială: Din programul cu Banca Mondială 400 milioane de euro care vor duce la îmbunătăţirea cheltuielilor publice.

Pentru programe de asistenţă socială, educaţie şi sănătate vor fi alocate 700 milioane de euro pentru a susţine instituţiile din aceste domenii.

Pentru suport pentru autorităţi pentru a coordona operaţiunile la nivel central va fi un program de jumătate de milion de euro.

Banca Mondială va susţine guvernul în ceea ce priveşte operaţiunile de îmbunătăţire a eficienţei sectorului public. Va fi finalizată până în aprilie. E vorba de legătura cu BNR, analişti astfel încât să îmbunătăţim condiţiile din piaţa muncii, absorbţia fondurilor UE şi evitarea riscurilor fiscale. Istvan Szekely, şeful misiunii Comisiei Europene în România: Dacă va fi aprobat, noul acord de finanţare cu România va începe pe 1 mai.

A fost convenit programul de reformă al autorităţilor pe următorii doi ani. Acesta cuprinde un mediu de afaceri mai bun, îmbunătăţirea infrastructurii, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Reformele vor fi orientate spre sectorul energetic. Avem în vedere şi liberalizarea preţurilor pentru clienţii non-retail. 

În transporturi, ţinta este de a obţine o reformă a căilor ferate. Avem în vedere şi traficul cargo şi traficul de persoane.

Sunt necesare măsuri de creştere a independenţei reglementatorului.

O zonă cheie va fi piaţa muncii, unde va creşte flexibilitatea, vor fi ajustate salariile, astfel încât acestea să reflecte mai bine productivitatea. Trebuie să fie redusă rigiditatea protecţiei împotriva şomajului. 

Un alt segment cheie este creşterea absorbţiei fondurilor europene. Doar 2% au fost absorbite, ceea ce înseamnă că ţara riscă să piardă o parte din suma cuvenită dacă nu se iau măsuri. Acest segment trebuie să reprezinte o prioritate. Avem ţinte specifice pentru a accelera absorbţia fondurilor şi pentru a monitoriza mai atent. Trebuie îmbunătăţit sistemul de plăţi. FMI a fost reprezentat de şeful delegaţiei instituţiilor financiare internaţionale, Jeffrey Franks, iar din partea CE a participat Istvan Szekely, şeful misiunii în România.

Banca Mondială a fost reprezentată la conferinţă de Cătălin Păuna, senior economist.

Este ultima misiune de evaluare a României din cadrul actualului acord de finanţare, încheiat în primăvara anului 2009, pentru o sumă de aproape 20 miliarde euro.

Chiar dacă România a reuşit să reducă deficitul bugetar după ce salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, iar TVA a crescut de la 19% la 24%, de la 1 iulie 2010, România nu a îndeplinit toate criteriile prevăzute în acord.

Notă proastă la arierate

Cea mai mare nerealizare a guvernului sunt arieratele statului către mediul privat care, deşi s-au redus în ultimele luni ale anului trecut, nu au fost eliminate în totalitate.

În plus, există probleme mari şi cu companiile de stat care nu îşi plătesc dările la buget. Cel mai mare datornic la buget este Compania Naţională a Huilei, care înregistra, la sfârşitul anului trecut, o restanţă totală la bugetul general consolidat în valoare de 4,1 miliarde lei (aproape un miliard de euro).