Adopţia, inclusiv la nivel internaţional, ar trebui să fie încurajată pentru a asigura dreptul copilului la o viaţă de familie, spune o rezoluţie adoptată azi în plenul Parlamentului European (PE). Documentul precizează totodată că adopţia în ţara de origine a copilului ar trebui să aibă prioritate şi recunoaşte explicit competenţa statelor naţionale în elaborarea şi aplicarea legislaţiei privind adopţiile internaţionale.

Rezoluţia, depusă de cinci grupuri politice, printre care cel popular, cel socialist și cel liberal, subliniază protecţia dreptului copiilor la o viaţă de familie, garantând că aceştia nu sunt forţaţi să petreacă perioade lungi de timp în orfelinate, spune un comunicat al PE.

Adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil, interesul copilului fiind prioritar. Soluţii alternative pot fi găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidenţial, sau găsirea unei familii prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi convenţiile internaţionale.

Plasarea într-o instituţie ar trebui folosită doar ca soluţie temporară, se arată în textul rezoluţiei adoptate de Parlamentului European. Instituționalizarea, soluție finală și temporară „Aceasta este una dintre noutățile aduse de rezoluție, având în vedere că până acum adopția era văzută ca ultima soluție în cazul copiilor abandonați și nu instituționalizarea. Acum raportul s-a schimbat, iar adopția, națională sau internațională, în funcție de legislația fiecărui stat, este pusă aproape pe același plan cu familia naturală”, susține Bogdan Panait, șeful Oficiului Român pentru Adopții (ORA).

În cazul adopţiilor internaţionale, statele membre ar trebui  „să recunoască implicaţiile psihologice, emoţionale, fizice şi social/educaţionale” care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine şi să ofere asistenţa corespunzătoare părinţilor adoptivi şi copilului adoptat, mai prevede rezoluția.

În plus, autorităţilor naţionale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopţii internaţionale. „Este important faptul că rezoluția nu creează obligații legate de deblocarea adopțiilor internaționale pentru statele care interzic această procedură, în schimb introduce un mecanism foarte util de monitorizare post-adopție, obligatoriu pentru statele unde ajung copiii adoptați internațional”, este de părere Panait. Facilitarea adopţiilor în UE

Potrivit deputaţilor, toate instituţiile UE ar trebui să joace un rol mai activ în cadrul forurilor internaţionale pentru a îmbunătăţi, a simplifica şi a facilita procedurile aferente adopţiei internaţionale şi a elimina birocraţia inutilă asigurând, totodată, apărarea drepturilor copiilor din ţările terţe.

Deputaţii solicită un proces de reflecţie asupra posibilităţii coordonării la nivel european a politicilor şi strategiilor privind instrumentul adopţiei internaţionale, având însă în vedere că statelor membre le revine competenţa în domeniul adopţiilor.

Această măsură ar putea îmbunătăţii asistenţa în domeniul serviciilor de informare, pregătirea adopţiei interstatale, procesarea cererilor de adopţii internaţionale şi serviciile post-adopţie. De altfel, recomandările legate de simplificarea procedurilor se aplică și adopției naționale, în ideea de a menține copiii cât mai puțin timp în centre și de a-i plasa cât mai curând într-o familie, în condițiile în care, în România, susține șeful ORA, „perioada de şedere într-un centru de protecţie este, în medie, de șase ani”. ORA a inițiat în urmă cu aproape un an un proiect de modificare a actualei legi privind adopțiile, care prevede că doar cetățenii români, inclusiv cei stabiliți în străinătate, ar avea dreptul să adopte copii români, pe lângă reducerea duratei unui proces de adopție națională. Proiectul ar urma să ajungă pe masa guvernului luna viitoare, astfel încât în iunie să treacă și de parlament.

Poziţia României

Rezoluţia susţinută de majoritatea grupurilor politice din PE diferă faţă de un alt proiect, propus iniţial de un grup de eurodeputaţi italieni, care punea implicit presiune pe România pentru reluarea adopţiilor internaţionale.

Mai mulţi europarlamentari români şi-au semnalat opoziţia faţă de rezoluţia italiană şi au cerut PE să nu mai preseze România pentru liberalizarea adopţiilor internaţionale.   „În urma negocierilor dintre grupurile politice s-a ajuns la această rezoluţie comună care, spre deosebire de textul iniţial propus de colegii eurodeputaţi din Italia, recunoaşte explicit competenţa statelor naţionale în elaborarea şi aplicarea legislaţiei privind adopţiile internaţionale” a spus europarlamentarul PSD Victor Boştinaru.

El a precizat că a fost eliminat articolul care deschidea calea creării Agenţiei Europene pentru Adopţii, un mecanism care ar fi permis concentrarea presiunii pentru deschiderea adopţiilor internaţionale pentru orice ţară vizată.

Noua rezoluţie impune un control mai riguros al procesului adopţiilor internaţionale pentru ţările care permit adopţia din partea cetăţenilor străini, precum şi trimiterea periodică a unor rapoarte către ţara de origine a copilului adoptat dintr-un alt stat.

De asemenea, rezoluţia subliniază necesitatea armonizării şi recunoaşterii mutuale a documentelor privind adopţiile internaţionale pentru evitarea traficului de persoane şi respectarea convenţiilor internaţionale privind drepturile minorilor.