Preşedintele tunisian Zine El Abidine Ben Ali a fost alungat din ţară, după 23 de ani la putere, de protestele alimentate de situaţia economică dificilă, de lipsa drepturilor civile, dar şi de publicarea, de către WikiLeaks, a unor telegrame diplomatice americane în care era descrisă corupţia familiei liderului. Unii comentatori vorbesc deja despre "Revoluţia WikiLeaks".

Una dintre telegramele publicate de WikiLeaks este cea trimisă în iulie 2009 de ambasadorul SUA la Tunis, Robert F. Godec. În textul depeşei, diplomatul american vorbeşte despre corupţia şi abuzurile liderului şi, în general, a "Primei Familii" a ţării.

Printre altele, ambasadorul spune că:

- Tunisia este un stat poliţienesc, cu o libertate de exprimare redusă şi probleme serioase privind drepturile omului.

- Regimul a pierdut legătura cu oamenii, nu tolerează nici sfaturi, nici critici, fie că vin din ţară sau de pe plan internaţional

- Corupţia în cercul puterii este în creştere

- Soţia preşedintelui, Leila Trabelsi, atrage în mod special ura oamenilor Informaţiile, transmise prin reţelele de socializare

Multe depeşe trimise de diplomatul american merg mai departe şi oferă detalii ale beneficiilor financiare obţinute de Prima Familie prin corupţie. Apare chiar o poveste despre nepoţii preşedintelui Ben Ali, despre care se spune că ar fi furat un iaht al unui om de afaceri francez.

Soţia lui Ben Ali este acuzată în special de corupţie. Telegramele americane vorbesc despre profiturile uriaşe obţinute de Prima Doamnă din deschiderea unei şcoli private pentru elita tunisiană sau din alte afaceri facilitate de guvern. Ambasadorul american oferă şi o analiză privind viitorul regimului, una destul de exactă. "Nemulţumirea faţă de rata mare a şomajului şi faţă de disparităţile regionale este în creştere. În consecinţă, riscul privind stabilitatea pe termen lung a regimului este şi el în creştere", spune ambasadorul.

Guvernul tunisian a încercat să blocheze accesul cetăţenilor la telegramele diplomatice americane. Cu un succes parţial însă. Informaţiile au continuat să circule, în special cu ajutorul reţelelor virtuale de socializare, şi au contribuit la inflamarea spiritelor.

Evident că nimeni nu trebuia să le spună tunisienilor ce se întâmplă în ţara lor. Detaliile oferite de telegrame – precum afacerile Primei Doamne – au alimentat însă revolta, comentează revista americană "The Atlantic". Publicarea telegramei a funcţionat ca un catalizator pentru revolta care l-a înlăturat pe preşedinte, spune publicaţia. Citeşte AICI cine este omul care a condus Tunisia timp de două decenii