Sârbii din Timişoara au pregătit "badnjakul", ramura groasă de stejar pe care o vor aprinde mâine, în ajunul Crăciunului celebrat de ortodocşii de rit vechi.
În Piaţa Unirii şi în cartierul Mehala, la cele două biserici sârbeşti, oamenii au făcut deja toate pregătirile. Mâine, în jurul orei 16.00, sărbătoare va debuta cu o degustare de bucate tradiţionale în centrul oraşului, la Clubul Sârbesc, respectiv cu colinde interpretate de copiii din ansamblul Mladost, la biserica din Mehala.Iar la ora 17.00, în ambele lăcaşuri de cult, vor fi aprinşi stejarii. "Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Isus Hristos şi intrarea Lui în lume, în inima şi-n casa noastră. Iar fapta arderii badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. În al doilea rând, badnjakul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut", se arată în enciclopedia bănăţeană Banaterra. Bucate tradiţionale şi ramuri de stejar
Aproape trei mii de sârbi şi ucraineni din Timiş, care prăznuiesc Căciunul pe stil vechi, vor posti în ziua Ajunului. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa de Ajun, cel mai vârstnic bărbat al familiei merge în câmp şi taie un trunchi de stejar, iar spre seară, îi vor da foc. Cei care nu mai păstrează acest obicei acasă, participă la arderea trunchiului de stejar, numit "badnjak" în curtea bisericii, tradiţie care se împlineşte în fiecare an la Timişoara. De Crăciun de pe mesele sârbilor nu lipsesc bucatele tradiţionale: "cesnica", o prăjitură în care se pune un ban, iar cel care-l găseşte se zice că va avea noroc tot anul, preparate din peşte, baigli cu nucă, mac şi stafide. Din nicio casă nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Cei care vor participa vineri la liturghia din ziua de Craciun vor primi la plecare câte o ramură de stejar, legată cu fundiţe tricolore, care le va da sănătate, tărie şi putere, până la Crăciunul viitor.
Recomandările noastre
