Comisia Europeană a precizat azi, prin vocea purtătorului de cuvânt Mark Gray, că renunţarea la Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene în domeniul justiţiei nu poate fi făcută unilateral de România, potrivit RFI.
„În mod procedural, suprimarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare ar fi bazată pe o decizie a Comisiei Europene, după ce vor fi împlinite cele patru jaloane ale reformei justiţiei care sunt corelate", a declarat Gray pentru RFI. Acest lucru, a adăugat oficialul, „se va face prin continuarea angajamentului politic pentru reformă şi prin cooperare sporită între autorităţile române şi Comisie”. „Este însă decizia Comisiei", a explicat purtătorul de cuvânt.
Reacţia lui Gray vine după ce ministrul de externe, Teodor Baconschi, a declarat într-un interviu acordat ziarului Adevărul că România ar putea denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în condiţiile în care acesta este invocat de statele membre Franţa şi Germania drept motiv pentru amânarea aderării ţării noastre la Schengen.
Fostul ministru de Externe, actual preşedinte de onoare al UNPR, Cristian Diaconescu a criticat ieri declaraţia lui Baconschi, insistând la rândul său că MCV nu poate fi denunţat de România. „Ca să poţi, pe fundalul rapoartelor de ţară pentru România şi Bulgaria, să denunţi MCV-ul este imposibil. Sună bine ca discurs public intern, dar sub aspectul practic al luării unei decizii în UE este imposibil”, a spus preşedintele de onoare al UNPR pentru EVZ.
El a sugerat însă o altă variantă, aceea a transformării MCV-ului dintr-o evaluare externă într-una internă. „Poţi să spui: iată, noi vom face o evaluare a sistemului judiciar românesc cinstită şi corectă şi vă informăm în UE cum stăm din acest punct de vedere. Poate fi o idee, dar ideea de a întoarce decizia politică privind MCV-ul e aproape imposibil de luat în prezent. Este puţin teribilism în toată povestea asta”, a conchis Diaconescu.
Ultimul raport privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România a fost şi unul dintre cele mai critice la adresa autorităţilor. „România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă şi de a imprima direcţia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumită reticenţă de a coopera şi de a-şi asuma responsabilităţi", observa documentul Comisiei, dat publicităţii în iulie 2010, la Bruxelles.
Recomandările noastre
