Ministerul Finanţelor va renunţa la introducerea penalităţii de 30% din principal pentru obligaţiile fiscale nedeclarate de contribuabili, inclusă într-un proiect de ordonanţă. În urma consultării cu partenerii sociali, Guvernul nu va mai introduce această impunere, după cum a declarat pentru EVZ Liviu Voinea, secretar de stat în ministerul Finanţelor.
Firmele care nu au declarat anumite obligaţii fiscale urmau să fie penalizate cu 30% din valoarea principalului, potrivit unei propuneri a Finanţelor, formulate într-un proiect de ordonanţă.
O amendă record, care inducea noi bătăi de cap contribuabililor, devenind o contrapondere care anula practic facilităţile minore pe care Guvernul le pregăteşte pentru firme, spun specialiştii.
Cum s-a întors propunerea din drum
În urma consultării cu partenerii sociali, Guvernul pare că va renunţa la această impunere, după cum a declarat pentru EVZ Liviu Voinea, secretar de stat în ministerul Finanţelor.
"Mâine (astăzi n.r.) vom publica ordonanţa în forma finală, care nu va mai include prevederea cu penalitatea de 30%", a declarat Liviu Voinea.
Cum a ajuns guvernul la această concluzie? Adriana Badiu, managing partner al firmei de consultanţă fiscală 3 B Expert Audit, a participat săptămâna trecută la consultările dintre reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cei ai grupului de dialog social.
"Ideea acestei ordonanţe era de a introduce o penalitate foarte mare pentru obligaţiile nedeclarate din rea-credinţă", a spus Badiu pentru EVZ.
În cadrul întâlnirii, consultanţii au cerut ministerului să includă însă o distincţie clară între contribuabilii de reacredinţă şi cei care nu şi-au declarat obligaţiile fiscale din eroare.
"Ministerul pornea în discuţii de la premisa că dacă un contribuabil a declarat o obligaţie fiscală de 500 de lei, în loc de 1.000, cât este în realitate, atunci avem de-a face cu rea-credinţă, deoarece din calcule ar fi reieşit clar că obligaţia de plată este de fapt de 1.000 de lei", spune Adriana Badiu.
Replica fiscaliştilor a fost însă aceea că, dintr-o eroare, contribuabilul poate calcula o altă obligaţie de plată.
Tratament inechitabil
În plus, cel care a declarat eronat urma să fie clar dezavantajat faţă de cel care nu a depus nicio declaraţie. Consultanţii propuneau scăderea penalităţii celor care şi-au calculat greşit datoriile către stat la un procent de 10% din principal.
Luminiţa Ristea, partener la CRG Nexia propunea chiar o alternativă mai îndrăzneaţă: declararea amnistiei fiscale, care ar putea determina contribuabilii să nu îşi mai ascundă veniturile, urmând ca penalizarea să fie introdusă mai apoi.
42%
era penalitatea pe urma să o achite contribuabilul, după 60 de zile de neplată
Balanţa autorităţi-firme este în continuare înclinată
Contribuabilii au scăpat, aşadar, de penalităţi care puteau ajunge la peste 40% din debitul nedeclarat sau declarat incomplet. Potrivit calculelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), noua măsură urma să introducă penalităţi suplimentare de 25 de puncte procentuale raportat la cele din prezent.
"S-ar institui penalităţi excesive, cumulate, de peste 42,4% pentru 60 de zile de întârziere (reprezentând o creştere cu 25 de puncte, raportat la cuantumul actual al penalităţilor de 17,4%)", se menţionează într- un comunicat al CNIPMMR.
Renunţarea la penalitatea de 30% nu anulează însă inegalitatea care există între modul în care sunt tratate restanţele statului şi cele ale contribuabililor. Amenzile achitate de autorităţi sunt în continuare minuscule, în raport cu penalităţile impuse contribuabililor.
În plus, recuperarea sumelor datorate de stat este greoaie. Concret, pentru datoriile pe care le au la contribuabili, autorităţile nu sunt obligate să achite mai mult decât dobânda de referinţă, care este de cel mult 5-6 procente, şi asta după 60 de zile de întârziere. În plus, pentru a încasa penalităţile pe care statul este obligat să le achite, contribuabilul este nevoit să apeleze la instanţă.
Recuperarea drepturilor, doar în instanţă
Va beneficia de drepturile sale doar după o sentinţă definitivă obţinută în urma unui proces care durează câteva luni sau câţiva ani. Firmele vor fi obligate în continuare să achite însă penalităţi de 17,4%, după 60 de zile de întâziere.
Liviu Voinea spune că anul viitor va intra în vigoare şi la noi o directivă europeană care va obliga statul să plătească datoriile pe TVA şi alte formele de debite în termen de cel mult 30 de zile, răstimp după care vor fi impuse penalităţi.
Secretarul de stat Liviu Voinea spune că statul îşi va respecta obligaţiile de
la anul FOTO: AGERPRES
Rămâne de văzut însă dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua lege, ţinând cont de ţinta ambiţioasă de deficit bugetar pe care trebuie să o atingă. La finele anului trecut, totalul arieratelor sectorului public către companii se ridica la 3-4% din PIB.
La anul ar urma să intre în vigoare o directivă care va obliga statul să achite datoriile în 30 de zile
Firmele, la mâna agenţilor fiscali
Chiar şi în lipsa unor penalităţi uriaşe, cum sunt cele pe care le anunţase proiectul de ordonanţă, fimele au destule bătăi de cap din cauza prevederilor fiscale. Din cauza neclarităţii acestora, unii contribuabili nu ştiu care sunt obligaţiile care le revin.
Din cauza aceloraşi prevederi obscure, agenţii fiscali pot impune plata unor debite excesive. "Penalităţile sunt foarte mari, iar acestea pot fi aplicate la liberul arbitru. Controlul fiscal stabileşte un debit, poate stabili şi creanţe în plus, iar dacă dai statul în judecată poate dura chiar şi 2-3 ani până îţi recapeţi dreptul, timp în care compania poate intra în faliment. În acest timp, statul te poate executa silit pentru creanţă", a spus pentru EVZ Luminiţa Ristea, partener GRG Nexia.
Potrivit acesteia, există o posibilitate de a întrerupe silit executarea silită, dar problemele intervin la implementare. "Instanţele nu acceptă de regulă, întreruperea executării", spune consultantul.
Citiţi şi:
- Liviu Voinea: FMI şi-a dat acordul de principiu pentru TVA la încasarea facturii
- Taxe şi tarife unice la înregistrarea în registrul comerţului
- Topul primilor zece datornici la bugetul de stat
- Tănăsescu, despre riscul unui TVA la 9%: "Poate reduce dramatic veniturile la buget"
Recomandările noastre
