Pe 10 iulie, "Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a constatat că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente". Mai exact, referendumul ar fi fost validat dacă la urne s-ar fi prezentat cel puţin 50% plus unu din cetăţenii cu drept de vot ai României.

După ce BEC a anunţat datele finale ale referendumului conform cărora la urne s-au prezentat 46,24% din cetăţenii cu drept de vot ai României, USL a încercat să modifice cvorumul de prezenţă prin diferite mijloace. Chiar dacă, pe 24 iulie, ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18.292.514.

Luni, 30 iulie. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu a fost cel care a lansat, pe blog ideea că referendumul trebuie validat susţinând că în România sunt mai puţini alegători decât arată datele pe baza cărora s-a organizat consultarea populară de pe 29 iulie.  Ulterior, comunicatorii USL au preluat această ipoteză.

Marţi, 31 iulie, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele interimar al Senatului, Petru Filip, au depus o sesizare la Curtea Constituţională, spunând că la declanşarea procedurii de demitere a preşedintelui Băsescu în vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede condiţia de prezenţă pentru validarea referendumului, dar şi boicotul PDL, care a afectat participarea la vot.

Miercuri, 1 august,  CCR se reuneşte pentru a discuta contestaţiile USL, dar şi pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amână pentru 2 august. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, declară că s-au cerut informaţii de la MAI şi INS, necesare înainte de a se pronunţa asupra referendumului.  Tot atunci, MAI transmite CCR un document în care spune că pe listele electorale sunt înscrise18.292.514 de persoane.

Joi, 2 august,  la solicitarea ministrului delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, chestorul Constantin Manoloiu a întocmit o completare la solicitarea deja transmisă CCR care spunea că MAI nu îşi asumă numărul de 18,2 milioane de alegători de pe listele electorale.

În dosarul "Referendumul" deschis de procurori şi în care, între timp, ministrul demisionar pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, este acuzat de abuz, se notează că această completare are un caracter fictiv şi scopul este reducerea numărului de votanţi de pe liste.

Tot pe 2 august, CCR anunţă că amână luarea unei decizii privind referendumul pentru 12 septembrie, argumentând că a primit date contradictorii. CCR respinge ca neîntemeiate contestaţiile USL privind desfăşurarea şi organizarea referendumului. Premierul Victor Ponta anunţă că va organiza un mini-recensământ.

Reprezentanţii AEP susţin într-un răspuns oficial trimis EVZ că au controlat, anul trecut, 1.241 de primării, adică aproximativ 40% din totalul acestora, iar în cazul persoanelor decedate care figurau pe listele electorale au dispus primarilor să facă urgent modificările necesare.

Vineri, 3 august, CCR anunţă că a modificat data şedinţei privind referendumul pentru 31 august. Ioan Rus anunţă la rândul său, organizarea mini-recensământului.

Duminică, 5 august: Într-o discuţie cu Victor Paul Dobre, care a apărut în cadrul dosarului "Referendumul", Ioan Rus îi spune acestuia că "nu vrea să-şi petreacă bătrâneţile la puşcărie". Rus spune că nu doreşte să comită o ilegalitate privind actualizarea listelor electorale.

Luni, 6 august. Ioan Rus şi Victor Paul Dobre demisionează din funcţie. Ioan Rus declară că pe listele electorale pentru alegerile locale au fost 18.315.880 de cetăţeni cu drept de vot. În plus, Curtea Constituţională face publică o adresă transmisă către MAI din care reiese că CCR a solicitat listele electorale permanente actualizate, şi nu actualizarea listelor printr-un mini-recensământ. Într-un document prezentat de Liviu Dragnea (PSD), se arată că numai din Spania şi Italia pot fi scoşi aproximativ 1,9 milioane de persoane, plus cei decedaţi din ţară şi cei care aveau buletinul expirat la referendum.

Marţi, 7 august. Monitorul Oficial publică erata CCR emisă de Curte pe 6 august în cadrul căreia se spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toţi românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Victor Ponta anunţă că renunţă la realizarea mini-recensământului.

Joi, 9 august. Noul ministru de Interne şi al Administraţiei, Mircea Duşa, şi noul ministru delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum, în baza căruia prefecţii şi primarii trebuie să facă actualizarea listelor electorale permamente valabile pentru referendumul din 29 iulie.

Vineri, 10 august, Radu Stroe, declară că erata CCR, prin care pe listele electorale permanente se regăsesc toţi cetăţenii care au împlinit 18 ani până la 29 iulie 2012, este un fals.

Luni, 13 august, Premierul Victor Ponta a declarat că nu va opri mini-recensământul. Marţi, 14 august, CCR a decis  în controversata chestiune a eratei că este "legală" şi a cerut Guvernului să predea listele electorale permanente actualizate până la data de 10 iulie. Termenul pentu o decizie în cazul referendumului de demitere al lui Traian Băsescu a fost preschimbat pentru a treia oară, pentru data de 21 august.

Duminică, 19 august, ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe declară că în listele electorale permanente sunt modificări majore, care pot duce la răsturnarea situaţiei la CCR.