Copiii merită şi ei momentele lor de "shopping", când eşti în vacanţă.
În urmă cu trei ani, am descoperit lângă Salonic un supermarket dedicat micuţilor, un fel de lume a jucăriilor, în care doar dacă intri şi te plimbi printre rafturi trăieşti o poveste a sufletului şi imaginaţiei. Sunt raioane şi cu lucruri pentru adulţi, fiindcă nici părinţii nu trebuie să caute în alt magazine lucruri casnice, dar şi un loc special cu produse electronice extrem de diverse, atât pentru copii, cât şi pentru cei mari. De la roboţi la telefoane şi laptopuri de ultimă generaţie, este o împărăţie impresionantă a tehnologiei.
Magazinul se numeşte "Jumbo" şi e situat la ieşirea din Salonic spre insule. În afara multitudinii de oferte, e atrăgător prin preţurile pe care le practică. Multă marfă din China, dar şi Grecia sau din alte ţări. Poţi cumpăra jucării cu 1,50 - 1,99 euro sau altele de calitate superioară, de la 10 euro în sus. Rafturile cu dulciuri sunt la fel de tentante, iar preţurile sunt acceptabile. Cele mai scumpe mi s-au părut dulceţurile de smochine, cireşe, coajă de portocale - între 4 şi 8 euro borcanul de maximum 400 gr.
Mi-am cumpărat şi eu o amintire-simbol. Un plici, cu un euro. Ca să-mi amintească de Prigoană, fiindcă seamănă cu semnul lui electoral. Abia când am ajuns acasă cu cumpărăturile, i-am studiat eticheta. Pliciul e făcut în China, dar e exportat din România. Interesant, nu?
Spre deosebire de acum doi ani sau anul trecut, la "Jumbo" nu mai e aglomeraţie la case. Semn că grecii nu-şi mai permit să-şi răsfeţe copiii din cauza crizei şi a problemelor cu care se confruntă. Şomajul a atins o rată de 22%, iar pensile şi salariile medii se învârt în jurul sumei de 5-600 de euro. Dacă într-o familie lucrează doar un părinte, e exclus ca micuţul (sau micuţii) lor să beneficieze de vizita la "Jumbo" mai mult de trei ori pe an: de Crăciun, de Paşte şi de ziua lui.
Oamenii sunt speriaţi de lipsa banilor şi de vremurile care vor veni - îmi tot spun prietenii localnici. Până şi obiceiul lor de a ieşi seara la taverne, să simtă viaţa prin toţi porii, moare încetul cu încetul. Cârciumarii au scăzut preţurile ( cu 10 euro mănânci şi bei), însă cu banii pe o cină în oraş grecii îşi asigură legumele pentru câteva zile.
Fiscalitatea le dă bătăi de cap serioase comercianţilor, deoarece controalele inspectorilor s-au intensificat, iar statul a stimulat populaţia cu tot felul de concursuri şi tombole ca să ceară bonul fiscal. Desigur, practica încasării banilor "la negru" am întâlnit-o la benzinarii particulare, la unele taverne şi buticuri.
Combaterea evaziunii fiscale este acum, ca şi la noi, obiectivul numărul 1 al autorităţilor. Se pune accentul pentru colectarea tuturor taxelor la buget, însă, ca şi la noi, unii greci găsesc metode de eludare. Nu în magazinele mari, nu şi la "Jumbo" unde ne-a fost dat un bon fiscal cu denumirile fiecărui produs în greacă, din care n-am înţeles decât că fiecărui obiect i s-a perceput TVA de 23 %.
CITIŢI ŞI
- Jurnal de Grecia. "Statul grec e sărac, nu oamenii!" - Episodul 1
- Jurnal de Grecia. Despre "taxa pe peisaj" şi experimentul TVA la greci - Episodul 2
- Jurnal de Grecia. Ce bani trebuie să ai în buzunar pentru o vacanţă în insulele greceşti - Episodul 3
Recomandările noastre
