În timp ce multe dintre statele emergente din lume scad dobânzile cheie pentru a ajuta economia, România şi ţările din jur le menţin la un nivel ridicat.
Trei dintre cele mai mari economii emergente din Europa de Est au intrat din nou pe scădere, iar o a patra încetineşte puternic, aşadar ce interes ar avea băcile centrale ale acestora să menţină dobânzile cheie, în loc să le scadă drastic?, se întreabă jurnaliştii de la Reuters.
Din cauza cererii scăzute din zona euro, principalul lor partener comercial, Ungaria, România şi Republica Cehia sunt în recesiune în acest an. În Polonia, o creşte multi-anuală alimentată de investiţiile în campionatul de fotbal Euro 2012 încetineşte acum.
Economiştii sunt de acord că toate cele patru ţări ar putea avea de profitat de pe urma scăderii dobânzii cheie. Dar toate au şi motivele lor pentru a păstra nivelurile de dobândă, care pornesc de la dorinţa de a preveni deprecierea suplimentară a mondelor naţionale şi merg până la faptul că dobânzile sunt, oricum, suficient de jos.
Luând în calcul creşterea de preţuri generată de factori externi şi nedorind să experimenteze un spectru mai larg de opţiuni, băncile centrale din aceste ţări adoptă o politică diferită în raport cu acelea de pe alte pieţe emergente.
"La nivelul bancherilor centrali există o barieră mentală cu privire la reducerea dobânzilor cheie sau la utlizarea altor instrumente decât cele pe care le folosesc în mod normal, sau aceştia se tem de faptul că ar putea pune în pericol stabilitatea fiannciară", spune Lars Christensen, analist şef la Danske Bank.
Banca centrală a Poloniei chiar a crescut rata dobânzii în mai, din cauza perspectivei creşterii inflaţiei. Cehia a scăzut rata cu 0,5 puncte în iunie, dar analiştii spun că banca centrală păstrează "ultimul glonţ" până când folosirea sa va deveni de neevitat. Iar în România şi Ungaria nivele mari de credite în valută şi sentimentul oscilant al investorilor fac din ratele dobânzii un instrument crucial în sprijinirea leului şi forintului.
Jurnaliştii Reuters nu sunt însă complet de acord cu acest argument şi consideră că mai degrabă politicul este cel care a influenţat evoluţia mondelor în ultimul timp. În timp ce exportatorii ar fi de acord cu scăderea dobânzii cheie care ar putea conduce la scăderea în continuare a monedelor naţionale ceea ce i-ar face mai competitive în afară, decidenţii din Ungaria şi România sunt reticenţi.
Cu toate astea, ambele ţări au zeci de miliarde de euro în credite în valută, credite ale căror rate au crescut simţitor din 2008 încoace, din cazua deprecierii forintului şi leului. Tocmai de aceea băncile centrale se tem că o relaxare monetară ar putea goni investitorii, punând totodată presiune suplimentară pe gospodării şi firme şi adâncind recesiunea, aşa încât menţin ratele dobânzii la cele mai înalte nivele din UE, de 7% şi, respectiv, 5,25%.
Însă, reaminesc analiştii de la Reuters, în România deprecierea leului a avut mai degrabă un resort politic. Eforturile premierului român Victor Ponta de a-şi îndepărta rivalul, pe preşedintele suspendat Traian Băsescu, au înfuriat Uniunea Europeană conducând leul aproape de minime istorice şi punând în pericol acordul cu FMI. De asemenea, reluarea de către Ungaria a discuţiilor cu FMI a condus la aprecierea puternică a forintului în ultimul timp.
Recomandările noastre
