Înainte de a vă decide să treceţi la un alt fond, observaţi timp de trei-patru ani performanţele celui actual.
Câştigurile obţinute până acum de pensiile private obligatorii diferă destul de mult. Dacă la sfârşitul lui aprilie cel mai performant fond generase un câştig anualizat de 6,82%, cel mai puţin performant oferise un randament de 5,02%.
Diferenţa este de 1,8 puncte. Randamentele mai mici au determinat beneficiarii să migreze de la un fond de pensii la altul, mai ales că, dacă au trecut mai mult de doi ani de la aderare, transferul e gratuit.
În opinia lui Mihai Şeitan, fost ministru al Muncii, decizia de schimbare a fondului de pensii ar trebui să se facă după o perioadă destul de îndelungată, de circa trei-patru ani. Cum alegi un nou fond? Randamentul este un criteriu.
Între câştigul fondului actual şi cel la care vrea să migreze beneficiarul trebuie să fie o diferenţă de minim două puncte, ca să se justifice schimbarea. Un al doilea criteriu ar putea fi comisioanele administratorilor.
În cazul pensiilor obligatorii, acestea sunt similare. Există însă şi comisioane care diferă, cel mai important fiind cel de audit, achitat din activul fondului.
Nu riscaţi după 40 de ani
În plus, dincolo de randamentele generate de fonduri, important este şi riscul asociat acestora.
Unii analişti recomandă ca până la 40 de ani să se opteze pentru un fond mai riscant, dar care promite randamente mari, iar ulterior, până la 50 de ani, pentru unul mai conservator, care să protejeze randamentul obţinut.
De la vârsta de 50 de ani şi până la pensionare este indicat un fond cu grad minim de risc. Însă, spune Mihai Şeitan, există şi argumente pentru alegerea, de la început, a unui fond conservator.
"Dacă se optează de la început pentru un un fond cu risc ridicat şi se pierd sume mari, atunci beneficiarul nu va mai avea ce prezerva anii viitori", spune specialistul.
Pe piaţa locală, există un singur fond de pensii obligatorii cu un grad de risc mai ridicat, cel de la Generali.
"Şi acesta este însă destul de conservator, fiind considerat mai riscant doar prin prisma principiilor mai stricte de la noi", adaugă Şeitan.
Câţi români au migrat în patru ani
De la înfiinţarea sistemului de pensii obligatorii, în mai 2008, şi până în iunie 2011, circa 19.000 de români schimbaseră fondul de pensii.
Tot la jumătatea anului trecut, câteva zeci de români îşi schimbaseră deja fondul de două ori. Media lunară de transferuri de la un fond la altul a scăzut, însă, în prima parte a anului 2011 faţă de media din 2010, la circa 115 persoane, de la aproximativ 200.
Pensia publică împreună cu cele două piloane de pensii private ar trebui să asigure, pentru beneficiar, cumulat, circa 80% din salariu. În opinia analiştilor, o pondere de 60% din total este aportul pensiei din sistemul public, 10% al celei obligatorii, iar pentru restul de 10% se poate apela la un fond de pensii facultative.
În prezent, circa 5% din conturile de pensii obligatorii nu au fost alimentate cu nicio contribuţie de angajator sau beneficiar.
Citiţi şi:
- Ce câştiguri au românii după 5 ani de pensii private
- Cum îţi asiguri mai uşor o bătrâneţe liniştită
- Cât au câştigat românii la pensiile private de la lansare şi până acum
- Câștigul la pensia privată obligatorie depășește inflația
Recomandările noastre
