Irina Nicolae: "În ziua de azi dictează doar cifrele, goliciunea, comercialul"
- Monica Lungu
- 29 mai 2012, 19:56
Membră a fostei trupe A.S.I.A., Irina Nicolae, s-a "reprofilat" pe cărţi pentru copii. Acum, lansează prima carte de acest gen în format iPad.
Autoarea seriei "În ţara lui Dovlecel" crede că noua sa carte va fi bine primită. "Părinţii din ziua de astăzi fac parte dintr-o altă generaţie decât generaţia părinţilor mei, iar copiii la fel. Sunt mult mai «avansaţi» decât eram noi la vârsta lor. Noi nu ştiam cum arată un calculator, dar ei navighează fără probleme încă de la varsta de trei ani, citesc, scriu... Este vorba despre o altă generaţie, pentru care inovaţiile tehnologiei nu mai prezintă vreun secret", îşi motivează Irina Nicolae decizia. Deşi nu ar renunţa la versiunea tipărită a cărţilor, noutatea sa tehnologică este destinată "părinţilor care caută să-şi familiarizeze copilul încă de la vârste fragede cu tabletele". După ce a părăsit trupa A.S.I.A., Irina Nicolae s-a stabilit la Budapesta. A publicat un album de fotografie, apoi s-a îndreptat spre copii. Când se uită în urmă, crede că trupa ei a scris istorie şi că a "lăsat în spate o grămadă de melodii care se ascultă şi astăzi cu aceeaşi plăcere", după cum a declarat Irina Nicolae Pentru EVZ. EVZ: Ai trecut de la muzică la fotografie şi apoi la cărţi pentru copii. Ce urmează? Irina Nicolae: Foarte multe! Îmi place să visez frumos şi să muncesc mult. Urmează varianta de limba chineză a aplicaţiei "În ţara lui Dovlecel", introducerea pe piaţă a mascotei "Dovlecel", care va fi prezentă în premieră la evenimentul de lansare, dezvoltarea liniei educative, o linie de produse marca "Dovlecel" , o nouă carte de poveşti şi o surpriză muzicală. Ai lăsat România pentru Budapesta. De ce îţi e dor de aici? Am decis să-mi urmez inima, indiferent de locul în care avea să mă poarte aceasta. S-a întamplat să fie Viena, după aceea Budapesta. De ce îmi este dor? Îmi este dor de familia mea, de prietenii şi oamenii dragi sufletului meu. Am, însă, ocazia să-i vad des, aşa că sunt o norocoasă. Cu cine păstrezi legătura din A.S.I.A.? Păstrez legătura cu toate fostele mele colege. Nu vorbim zilnic, dar relaţia a rămas una foarte bună, am trăit împreună o bună bucată din viaţă, e normal să fie aşa.La Anemona am fost la nuntă, acum urmează Sorana, cu Anca vorbesc şi ne dăm mesaje de felicitare de zilele de naştere sau de Sărbatori sau ne mai intersectăm, la o cafea, ca fetele. Cum ai descrie acum proiectul A.S.I.A.? Un proiect de succes. Am scris istorie şi am lăsat în spate o grămadă de melodii care se ascultă şi astăzi cu aceeaşi plăcere. Asta înseamnă pentru mine un artist mare. Cel care reuşeşte să facă faţă trecerii timpului se poate numi artist. Noi cred că am reuşit. Cum era trupa A.S.I.A. comparativ cu muzica de acum? Patru fete cu multe vise, speranțe, dorintă de perfecțiune, mii de ore de repetiții, un band în spate și o echipă de profesioniști, o adevărată familie. Așa am fost noi. Foarte disciplinate, dornice să ne depășim limitele, să oferim totul publicului nostru.Trăiam pe scenă și o făceam fără să ne gândim la bani sau la succes. Nu m-am apucat de cântat că să câștig bani sau faimă. Dumnezeu a fost generos și mi-a oferit acest dar, iar eu am știut că locul meu este pe scenă. Acolo am trăit, acolo am strălucit, acolo au curs lacrimi de bucurie și acolo am învățat să fiu eu. Dacă aș spune că în ziua de azi dictează doar cifrele, goliciunea, comercialul, probabil că s-ar găsi oameni care să critice spusele mele, dar vă rog stați 10 -15 minute și priviți un spectacol și spuneți-mi voi: ce v-a rămas în minte, muzica sau goliciunea solistelor? Imaginea e foarte importantă în meseria asta, dar totul are o limită. Ce îţi place şi ce nu îţi place la muzica de la tv? Se caută prea mult comercialul și mai puțin artistul. Afară ies piese care-ți rămân în minte, acasă doar câțiva dintre artiști mai fac asta, majoritatea preferând sound-ul de club. Uită-te cine a fost regină la premiile Grammy anul acesta, Adele. O voce superbă, piese extraordinare, după rețeta clasică. Nu a trebuit să apară în chiloți ca muzică ei să fie promovată pe toate posturile de radio și tv. Eu zic că mai avem multe de învățat... Nu pot înțelege de ce o cântăreață crede că va reuși să spargă topurile muzicale doar apărând în chiloți sau body pe scenă.Oare muzica nu contează? E o întrebare simplă, la fel și răspunsul. Plănuieşti să te căsătoreşti sau să faci vreun copil? Îmi este bine aşa cum sunt. Dacă voi simţi nevoia să schimb ceva, o voi face fără ezitări, dar cred că dragostea este mai importantă decât o hârtie sau un statut social. Copii? Sigur, sper sî apară.