Ţinta adoptării euro va fi rediscutată după alegerile din toamnă de guvernanţi, potrivit BNR. Unii analişti spun că ar trebui amânată după 2020, ceea ce ar putea implica, însă, amânarea reformelor.
Situaţia actuală a Greciei, ţară care trece printr-o criză acută şi pentru că a intrat prea timpuriu în zona euro, pune România în faţa unei întrebări legitime: cât de oportună rămâne trecerea la moneda unică în 2015, ţinta asumată? "O decizie cu privire la adoptarea euro ar urma să fie luată după alegerile din toamnă", a spus, pentru EVZ, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR. În presă au apărut zvonuri că ţinta va fi amânată, dar acestea nu au fost confirmate oficial. Apropiaţii guvernului abordează, însă, deschis tema.
"Ţinta de trecere la euro în 2015 era nerealistă, deoarece până atunci nu vor fi întrunite condiţii fundamentale", a spus ieri Daniel Dăianu, consilier de stat în cadrul Aparatului Propriu de Lucru al primului-ministru. Să aderăm după 2020?
Zvonuri că România ar putea amâna aderarea au apărut în trecut, fiind însă infirmate de oficiali. Aderarea la zona euro implică îndeplinirea unor criterii precum stabilitatea monedei, un nivel moderat al datoriei publice, deficitului bugetar şi inflaţiei.
Menţinerea ţintei ajută şi la disciplinarea economiei. Însă, pactul fiscal şi alte tratate europene care au fost semnate şi de România pot garanta şi singure echilibrarea deficitelor, spun unii analişti.
"Cred că România ar trebui să adopte euro după 2020, poate peste 10 ani. Până la urmă, beneficiile pe care le-am avea nu sunt mai mari decât costurile. În interiorul zonei, convergenţa reală este mult mai înceată şi sunt mult mai mari tentaţiile de a realiza dezechilibre. Statele se pot împrumuta mult mai ieftin, deficitele se pot extinde uşor", a spus economistul Florin Cîţu, pentru EVZ.
Un alt pericol ar fi ca, odată reintrată într-un ciclu de creştere economică, România să îndeplinească nominal criteriile de convergenţă, fără a exista o convergenţă reală, a mai spus analistul citat. "Ţinta de adoptare a euro în 2015 era nerealistă deoarece până atunci nu vor fi îndeplinite condiţii fundamentale." Daniel Dăianu, consilier al premierului
Recomandările noastre
