CONTRAST. Zeci de oncologi au fost, recent, la un congres în India pe banii unei firme de medicamente, în timp ce bolnavii mor cu zile în lipsa tratamentului.

Nici nu s-a terminat bine scandalul morfinei, că un alt eveniment tulbură apele în industria farmaceutică. Preşe­dintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a aruncat recent "bomba" că un producător de medicamente a invitat oncologi în India, în condiţiile în care pacienţii se confruntă cu adevărate lipsuri. Reprezentanţii Romastru, sponsorul vizitei în Asia, susţin că s-a urmărit exclusiv "specializarea medicilor într-o arie de importanţă covârșitoare, cea a cancerului la sân, principala cauză de mortalitate la femei, în țara noastră".

Aceeaşi firmă a mai fost în vizorul autorităţilor, după sponsorizarea excursiilor în Tanzania şi Nepal. Cazare de lux asigurată, entertainment din buzunarul propriu

La Congresul Asiatic de Cancer Mamar, care a avut loc la începutul lui martie, au participat 40 de oncologi români. Potrivit sponsorului, în centrul discuțiile s-au aflat „terapii neoadjuvante în cancerul mamar, programe de screening și țările în curs de dezvoltare și chirurgia cancrului la sân”.

"Am considerat oportun, în calitate de producători de medicamente pentru cancer la sân, să investim în pregătirea doctorilor, pentru că statul nu are resurse. Totul a durat trei zile, iar cazarea a fost la cinci stele. Însă partea de entertainment şi-au plătit-o singuri", ne-a asigurat Cristian David, directorul regional Romastru Trading. Circuitul banilor în sistem

Subiectul excursiilor şi atenţiilor pe care companiile le oferă medicilor a făcut întotdeauna vâlvă și stârnit suspiciuni. Oameni din sistem susţin că aceste "evenimente ştiinţifice" sunt, de multe ori, o modalitate de influenţa subtil doctorii să umple reţetele cu produsele lor.

Când doctorii precriu într-o veselie, toată lumea e fericită. Statul face decontări către farmacii, iar, de acolo, banii ajung la distribuitori, respectiv la producători. Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Câteva companii care fac parte din Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente au reglementat printr-un cod deontologic promovarea medicamentelor și organizarea de congrese și simpozioane.

"Codul ARPIM interzice organizarea congreselor în locuri exotice sau cu atracţii turistice, iar cazarea se face la maximum patru stele. Și cadourile sunt simbolice- stetoscoape, termometre", explică Dan Zaharescu, dir­ectorul ARPIM, care mai precizează că "partea de divertisment este absolut marginală, limitându-se la o minimă socializare".

Haosul din sistem îi dezavantajează însă pe cei corecţi. "Faptul că nu sunt aceleaşi reglementări pentru toţi ne afectează pe noi. De aceea, astfel de congrese se fac discret, drept dovadă că se află târziu despre ele". CIUDĂŢENIE

Şi doctorii ridică din sprânceană când aud de congrese în ţări exotice, renumite mai puţin pentru progresele din medicină şi mai mult pentru safariuri

Medicii care vin să se pună la curent cu noutăţile în medicină trebuie să se simtă cât mai bine şi să exploreze cât mai multe aspecte ale culturii locale, aceasta pare să fie deviza companiilor farmaceutice care sponsorizează congrese ştiinţifice.

Destinaţiile sunt alese cu grijă, fie în SUA, fie în oraşe europene, care se justifică prin faptul că sunt centre universitare, fie, surprinzător, în ţări exotice, precum Tanzania, Nepal, Kenya sau India. Deși țări de mâna a doua, cu peisaj pestriț, au ce oferi medicilor, care sunt feriți de „mocirlă” și de infecțiile ce sunt la tot pasul. India, de exemplu, este "o adevărată desfătare a simţurilor- străzi înguste pline de biciclete, ricşe, motociclete, vaci sfinte, turişti de toate naţiile, yoghini, oameni de afaceri, îmblânzitori de şerpi, cerşetori, maimuțe şi elefanţi", după cum o descriu site-urile agenţiilor de turism. "India nu m-a încântat aşa tare"

Un medic povesteşte sub protecţia anonimatului cum s-a plimbat prin toată lumea cu bunăvoinţa companiilor farma.

"Sponsorizarea este direct proporţională cu cota de piaţă a companiei. Un producător mare ia 30-40 de medici, le plăteşte bilet de avion, care nu e low-class, cazare la 4-5 stele, precum şi alte distracţii. Eu, care am tratate științifice, am fost chemat la congrese la Budapesta, Berlin, Bruxelles, la Rotterdam, Milano, Florenţa, Amsterdam, Lyon, Malaga, Istanbul, în India, la New Delhi, unde am fost vreo 4.000 de oameni din toată lume, în Noua Zeelandă. S-au organizat diverse evenimente, safariuri, la care n-am participat, concerte cu mari artiști ai lumii, târguri de vinuri, tururi turistice etc. Tot ce pot să spun este că India nu m-a încântat", e pre­tenţios medicul. Se pregăteşte un congres în ţările arabe

Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie şi Chirurgie Pediatrică de la Spitalul Marie Curie din Bu­cureşti, recunoaşte be­neficiile științifice ale congreselor, dar admite şi interesele companiilor far­ma­ceutice.

"După prezentări, într-o după-amiază, se organizează excursii care au rolul de a familiariza medicii cu istoria şi cultura locului respectiv. Producătorii de medicamente au şi ei interes să fie acolo şi să-şi promoveze produsele şi oferă sponsorizări societăților care organizează congresele. De altfel, aceste societăți nu ar avea putere să susțină financiar asemenea evenimente. În toamnă, se pregăteşte pentru prima dată un congres în ţările arabe", spune medicul. CULOARE LOCALĂ. Pe lângă familiarizarea cu noutățile domeniului medical, doctorii sunt introduși în pitorescul și cultura locului