Ioan Aurel Pop, noul rector al Universităţii "Babeş Bolyai" spune că cea mai importantă zestre a instituţiei sunt studenţii şi profesorii. Vrea să-i facă să se simtă "demni".
Ioan Aurel Pop, profesor la Facultatea de Istorie a UBB, îl va înlocui pe Andrei Marga, cel care a condus timp de 19 ani instituţia. Într- un interviu acordat EVZ, noul rector spune că universitatea are nevoie de o doză de pragmatism, aşa cum se întâmplă în sistemul american, în care a predat o perioadă. EVZ: Aveţi experienţa predării în SUA. Ce vă doriţi să aduceţi la UBB din sistemul american? Ioan Aurel Pop: În ultimii peste douăzeci de ani trecuţi la 1989, s-au adus în UBB destule inovaţii în spiritul învăţământului american. Mai este nevoie însă, fireşte, de un anumit pragmatism, de un spirit practic mai accentuat, de legătura mai strânsă cu nevoile reale ale societăţii. În SUA am remarcat o aplecare foarte serioasă spre specializările restrânse, de nişă, cu scopul obţinerii unor performanţe sigure şi rapide. De asemenea, studenţii devin adesea adevăraţi parteneri în actul de educaţie şi de cerctare. Ei apreciază la modul foarte serios prestaţiile profesorilor, iar decanatele şi departamentele ţin seama de opiniile studenţilor în clasificarea dascălilor. Se urmăreşte, de asemenea, la modul foarte serios eficienţa instruirii şi educaţiei. În ce fel şi cum s-ar putea face acest lucru la noi? De exemplu, profesorul care timp de mai mulţi ani are peste 50% dintre studenţii săi căzuţi la examene (după două sesiuni), este rugat să-şi redimensioneze mesajul şi atitudinea, până găseşte calea optimă de a pătrunde în mintea şi sufletul tinerilor. Dacă nu o face la timp, este invitat să-şi caute alt loc de muncă! În acest spirit, am putea deveni şi noi mai practici şi mai exigenţi cu noi înşine. Pe de altă parte, nu tot ceea ce este de succes în societatea americană, poate deveni de succes şi la noi. Lumea europeană are specificul său, iar noi trebuie să luăm şi pilde de pe bătrânul nostru continent, unde, de fapt, s-au "inventat", în Evul Mediu, universităţile.
Care sunt principalele modificări pe care vreţi să le aduceţi în universitate?Aş vrea să pot centra, ajutat, fireşte, de colegi, accentul pe oameni, pe personalităţile lor, pe creativitatea şi pe originalitatea lor. Cea mai importantă zestre a UBB sunt studenţii şi profesorii, cercetătorii şi personalul administrativ, tot corpul acestei imense solidarităţi, reunite în spiritul idealului cunoaşterii. Aceşti oameni trebuie să se simtă confortabil şi demn, să păşească liberi şi neconstrânşi, să cerceteze, să înveţe, dar şi să râdă. În al doilea rând, aş încerca să creez condiţii pentru şansele egale oferite din start fiecăruia. Universitatea este o societate a egalilor, animaţi de democraţia spiritului. Nu există discipline şi facultăţi inferioare şi superioare, ci doar unele prost ilustrate în raport cu altele. O lucrare ştiinţifică de fizică nu este prin sine superioară uneia din domeniul creaţiei literare şi nici o cercetare din psihologie nu este de mai mică valoare faţă de o carte de teologie! Există, pur şi simplu, în orice domeniu, abordări bune şi mai puţin bune ori de-a dreptul proaste. Cum percepeţi preluarea ştafetei de la domnul Andrei Marga? Aş dori să arăt cum se poate trece ştafeta de la un rector la altul, cu eleganţă şi graţie, în timp optim, fiindcă politica universităţii nu o face rectorul, ci instanţele colective. Iar strategia unei instituţii de aproape 50 000 de oameni – cum este UBB – există de decenii întregi, trasată de nevoile comunităţii, de tradiţie şi de exigenţele viitorului. Rectorul este doar un reprezentant şi, adesea, un executant al acestei strategii înţelepte, un moderator şi un ponderator, gata să restabilească echilibrele, prin prestanţa sa deosebită, prin rectitudinea sa morală, prin prestigiul lui de om integru. Şi, mai presus de toate, prin valoarea creaţiei sale ştiinţifice, dublate de marea misiune de profesor, de educator al tinerilor. În programul dumneavoastră managerial aţi menţionat că vă doriţi o cultură organizatorică diferită. În ce constă şi ce efecte va avea asupra univerităţii? Cultura organizatorică diferită se referă – în cazul meu – tocmai la raportul dintre rector şi oameni, dintre rector şi comunitatea academică, la modul de a pune accentul pe oameni. Eu îl văd pe rector nu deasupra marelui grup de dascăli şi studenţi, ci ca parte a acestui grup, cu obligaţii şi drepturi egale cu ale tuturor. Consider că toate deciziile importante trebuie să aparţină instanţelor colective, fiindcă nu se poate nimeni juca cu soarta atâtor zeci de mii de oameni. Pentru aceasta, e nevoie de o nouă cultură organizatorică, adică de transmiterea unui mesaj de generozitate umană, de încredere, de curaj al opiniilor, de libertate a exprimării. Universităţile au fost mereu pepiniere ale spiritului liber, trecut dincolo de chingile ideologice, de îngrădirile sociale sau de piedicile autorităţilor. UBB este simbolul unei elite spirituale de succes, este marca inteligenţei noastre transilvane şi româneşti, este o efigie a gândirii profunde şi a libertăţii de exprimare, în cele trei limbi istorice ale Transilvaniei, în limbile de circulaţie internaţională şi, mai presus de toate, în limba celor mai avansate forme de cunoaştere umană. Mi se pare absolut necesar ca toţi membrii universităţii să conştientizeze acest lucru şi să-l folosească la nivel optim, întru misiunea de cercetare şi de educaţie a instituţiei. "Profesorii şi studenţii din UBB trebuie să se simtă confortabil şi demn, să păşească liberi şi neconstrânşi, să cerceteze, să înveţe, dar să şi râdă.“ IOAN AUREL POP, noul rector al UBB Citiţi şi:
- Marga şi-a luat adio de la Universitatea “Babeş Bolyai". Ioan Pop e noul rector
Recomandările noastre
