Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au finalizat cercetările într-un caz de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, dare de mită, favorizarea infractorului, fals, conducere cu permisul anulat şi tăinuire. Au fost trimişi în judecată 18 membrii ai reţelei care introduceau în ţară maşini de lux, printre care doi poliţişti şi doi angajaţi din cadrul Registrului Auto Român (RAR).
Printre traficanţi se numără Constantin Niculoiu care a fost prins şi amendat de Poliţia Rutieră, acum doi ani, pe Autostrada Bucureşti- Piteşti pentru depăşirea vitezei legale, în timp ce se afla la volanul unei maşini furate din Italia, deşi avea permisul suspendat. Fotbalistul Cristi Munteanu, printre cei anchetaţi Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2009-2011, membrii reţelei au introdus în mod fraudulos în ţară 15 autoturisme Audi, Mazda, BMW, Chrysler, Citroen, Opel, Volkswagen, Skoda, Mercedes Benz, Alfa Romeo, Nissan, Mitsubishi şi Dacia, sustrase sau închiriate din străinătate. Prejudiciul cauzat depăşeşte suma de 200.000 de euro. Printre persoanele anchetate în acest dosar se numără şi fostul fotbalist, Cristi Munteanu. Şase dintre cei trimişi în judecată sunt arestaţi: Constantin Niculoiu, Ion Hristache, Adrian Păun, Aurel Petre, Cristian Hurmuzache, Adrian Vlăsceanu, Florin Cojocaru, Constantin Strugaru. Cercetaţi în libertate sunt: Ştefan Ciobănescu, Daniel Mihai Radu, Daniel Zardova, Gabriel Mărculescu, Valentin Petcu, Ion Grafi, Marian Popa, Ion Bărzăianu, Al Azawi Sarhan Abbas şi Cristian Bogdan Paraschiv. Închiriate din străinătate, înmatriculate în România Din cercetările efectuate de anchetatori reiese că membrii reţelei au vizat introducerea, în mod fraudulos, pe teritoriul României a mai multor autoturisme sustrase sau închiriate din străinătate, fără intenţia de a fi restituite. Modul de operare folosit de inculpaţi consta, în general, în închirierea autoturismelor din străinătate, cu unele excepţii. Maşinile erau aduse în ţară înainte de expirarea termenului de închiriere. Ulterior, erau falsificate documentele de provenienţă şi se încerca înmatricularea şi vânzarea acestora cu complicitatea unor funcţionari din cadrul Registrului Auto Român. O altă modalitate în care acţionau membrii reţelei consta în identificarea de autoturisme înmatriculate legal pe teritoriul României, similare ca model, marcă şi an de fabricaţie celor aduse ilegal de peste graniţă. În aceste situaţii, se falsificau documentele de identificare şi plăcuţele cu numere de înmatriculare ale autoturismelor aduse în ţară în mod nelegal, prin crearea unor „clone”. Pentru această “şmecherie”, beneficiau de sprijinul unor poliţişti sau alţi funcţionari care le efectuau verificări în evidenţele oficiale şi le comunicau datele privind situaţia juridică a unor autoturisme. Cu datele astfel obţinute, erau „fabricate” documente pentru autoturismele sustrase, singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de şasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecţiei tehnice periodice. Scopul final, precizează anchetatorii, era acela ca autoturismele să fie vândute unor cumpărători de bună credinţă. Modul de lucru Astfel, odată cu încheierea unui contract de închriere a unui autoturism societatea de profil înmâna clientului, împreună cu autoturismul solicitat, talonul (certificatul de înmatriculare) autoturismului, asigurarea de răspundere civilă auto, rovinieta, cartea verde (în cazul în care clientul declara că doreşte să părăsească teritoriul ţării unde a încheiat contrcatul de închriere) şi o singură cheie de contact. Clientul nu primea cartea de identitate a autovehiculului sau certificatul de proprietate, şi nici cea dea doua cheie a autoturismului, acestea rămânând la societatea de închiriere. După aducerea în România a autoturismelor închiriate de la societăţile de profil din străinătate, se încerca înmatricularea acestora pe teritoriul ţării. Autoturismele erau prezentate la reprezentanţele R.A.R. înainte de a expira perioada de închiriere (interval de timp în care acestea nu figurau în bazele de date ca fiind furate), unde erau prezentate certificatele de înmatriculare ale autoturismelor, primite de la societăţile de închiriere, precum şi facturi sau contracte de vânzare-cumpărare false ce atestau faptul că autoturismele au fost achiziţionate din străinătate de la persoane fizice sau juridice. După ce obţineau certificatul de autenticitate şi cartea de identitate pentru autoturismele prezentate la Registrul Auto Român, cei membrii reţelei mergeau la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, personal sau prin persoane interpuse, unde depuneau actele maşinii, şi, pentru obţinerea înmatriculării definitive, documente falsificate reprezentând cărţile de identitate ale autoturismelor sau certificatele de proprietate ale acestora. Comisionarii De asemenea, după introducerea în ţară a autoturismelor închiriate din străinătate, imediat se încerca valorificarea acestora cu preţuri extrem de mici (între 1000 şi 4000 de euro) faţă de preţul practicat pe piaţă pentru respectivele modele de autoturisme. Imediat, intermediarii încercau valorificarea în continuare a respectivelor autoturisme, preţul acestora crescând de obicei cu sume cuprinse între 50-200 de euro, reprezentând câştigul intermediarului. Preţul pieţei era cerut numai în cazul autoturismelor la care se reuşise înmatricularea definitivă în România, care erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credinţă. Au existat însă şi cazuri în care aceste autoturisme au fost închiriate de la societăţi de profil din România, după care au fost valorificate pe teritoriul ţării. Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Bucureşti.
Recomandările noastre
