Hrană bună, faimă proastă: dezvăluiri care distrug cele 13 mituri despre mâncarea sănătoasă

Hrană bună, faimă proastă: dezvăluiri care distrug cele 13 mituri despre mâncarea sănătoasă

Avalanşa mediatică pe tema alimentaţiei sănătoase a dus la crearea unor convingeri care pică în extrema cealaltă. Tot ce părea nociv a fost pus la zid, iar produselor alternative, mai curate, li se atribuie calităţi exagerate, asemenea unor "super-eroi" de pe rafturile supermarket-urilor. Cum însă adevărul nu este în alb sau negru, ci doar în culori intermediare, iată o listă cu cele mai vehiculate mituri false despre nutriţie. Toate au fost demontate în urma unor studii elaborate ale celor mai buni specialişti din lume.

SIROPUL DE PORUMB. Siropul de porumb şi zahărul obişnuit au aproximativ aceeaşi compoziţie: 50% fructoză – 50% glucoză, organismul percepându-le la fel. Adevăratul păcat al siropului de porumb constă în faptul că este extreme de ieftin, făcându-l să fie utilizat aproape în toate alimentele, de la cereale până la ketchup şi dressing de salată. SAREA DE MARE. Sarea din mină conţine 2.300 mg de sodiu/linguriţă. Sarea extrasă din apa de mare, prin evaporare, conţine tot 2.300 mg de sodiu. Sunt practic identice.

Legenda este că sarea de mare conţine fier şi magneziu, bune pentru organism. În realitate, concentraţia celor două substanţe este atât de mică încât nu ajută la nimic. Ar trebui să mănânci un kg de sare de mare ca să conteze aportul de fier şi magneziu. În schimb, iodul care îmbogăţeşte sarea de mină are un rol important în reglarea hormonilor din organism. BĂUTURILE ENERGIZANTE. Se spune că Red Bull, Burn etc. te ajută cu aportul de vitamine B, extracte de plante şi aminoacizi. Băutorii de energizante cred că sunt mai puţin nocive decât băuturile carbogazoase, care îngraşă. De fapt, concentraţia de zahăr din energizante este mai mare decât în sucuri. Un pahar de Red Bull are 80 de calorii mai mult decât un Pepsi.

Studiile au descoperit că energizantele atacă dinţii mai agresiv decât sucurile obişnuite. Singurul aport concret este cofeina, ca substanţă cu rol energizant dovedit ştiinţific. Dar pentru asta poţi bea o cafea fără zahăr. ÎNDULCITORII DIETETICI. Medicii constată tot mai mult că folosirea pe scară largă a îndulcitorilor artificiali duce la scăparea de sub control a alimentaţiei. Dacă bei suc dietetic mănânci mai mult decât dacă ai bea un suc cu zahăr.

Şobolanii de laborator au mâncat cu 40% mai mult după ce au fost alimentaţi pe termen lung cu îndulcitori artificiali. Sfatul experţilor: dacă vreţi o băutură fără zahăr, beţi apă cu lămâie. ALIMENTELE FĂRĂ GRĂSIMI. Produsele etichetate "light", "sărac în grăsimi" sunt pline de carbohidraţi ieftini. Pentru a înlocui grăsimea, se adaugă maltodextrină, un glucid cu digestie rapidă şi nu te ajută să slăbeşti.

Un studiu din 2008 a arătat că, pe parcursul a doi ani, oamenii care n-au eliminat complet grăsimile din alimentaţie au slăbit 62% mai mult decât cei care au mâncat exclusiv "light". Ideea e să mănânci grăsimi în doze mici. ETICHETELE "PRODUS NATURAL". Controlul asupra acestor produse este destul de anevoios şi greu de realizat în practică. Mai mult, cuvântul "natural" poate avea acoperire semantică şi juridică dar să nu reflecte realitate. Americanii au descoperit că sucul 7UP au scris pe etichetă "arome 100% naturale" deşi puneau fructoză din porumb. Producătorii motivau că planta e naturală, deşi în procesul de fabricaţie sunt utilizate reacţii chimice. GĂLBENUŞUL DE OU. Se consideră că ouăle cresc colesterolul dar studiile recente au descoperit că nu există nicio legătură între bolile cardiace şi gălbenuş. S-au făcut 30 de experimente observându-se că ouăle nu influenţează colesterolul total din organism.

În plus, un ou mâncat dimineaţă scade necesarul de calorii în restul zilei. JUNK FOOD ŞI STRESUL. Obezii au o scuză generală: stresul i-a făcut să mănânce alimente nesănătoase şi că ronţăitul a tot felul de chipsuri şi a altor prăjeli i-a făcut să se simtă mai bine. Dar o revistă de psihiatrie din Marea Britanie a arătat că sunt cu 58% mai mulţi depresivi printre consumatorii de junk food decât printre cei care nu consumă decât ocazional aşa ceva. Alimentaţia oferă o soluţie stresului: fructe sau biscuiţi integrali. CIOCOLATA ÎNGRAŞĂ. Flavonoidele din cacao cresc fluxul de sânge şi eliberează endorfine. Grăsimile saturate din ciocolată produc colesterol bun. Problema e zahărul, deci o ciocolată cu minim 60% cacao nu va îngrăşa, având un efect foarte bun pentru organism. BANANELE. Toată lumea ştie că trebuie să mănânci banane pentru potasiu, care îmbunătăţeşte tensiunea arterială şi scade riscul bolilor de inimă. Dar necesarul zilnic de minim 200 mg de potasiu nu poate fi acoperit din banane, fiind nevoie să mănânci vreo 10 bucăţi pe zi. Or bananele au multe calorii, deci pot îngrăşa.

Sunt alimente mult mai bune pentru aportul de potasiu şi care au mult mai puţine calorii decât bananele: caisele, pepenele galben, broccoli şi roşiile uscate.

PORTOCALELE. Vitamina C se identifică cu portocalele. Dar acestea au mai multe calorii decât alte alimente cu cel puţin acelaşi aport de vitamina C: varză de Bruxelles, căpşuni, broccoli, ardei roşu. ORGANIC ESTE MAI BINE. Produsele organice sunt, într-adevăr mai bune, dar asta nu înseamnă că alimentele convenţionale sunt 100% nocive. Problema o reprezintă pesticidele, care cresc riscul obezităţii, dar testele recente au arătat că ceapa are cea mai mică încărcătură de chimicale din 45 de legume şi fructe.

În general, fructele şi legumele cu coajă tare sunt sigure chiar dacă au fost cultivate cu pesticide, cele mai recomandate fiind ananasul, porumbul sau avocado. Ţelina, piersicile şi merele sunt mai bune organice. CARNEA ÎMBOLNĂVEŞTE. Danezii au făcut un studiu care arată că dieta cu 25% din calorii provenite din carne te ajută să slăbeşti de două ori mai repede decât dieta cu 12% proteine animale. Vitamina B12 se găseşte doar în carne, producând celule roşii şi protejând creierul persoanelor în vârstă.

Experţii spun că există o legătură între bolile de inimă şi carnea procesată (mezelurile). Carnea neprelucrată, nefiind nici măcar afumată, nu prezintă riscuri pentru sănătate.

RISCUL ÎNDULCITORILOR

Reţii mai multe calorii când eviţi zahărul

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi atrage atenţia asupra pericolelor din alimentaţia de zi cu zi, demitizând idei asimilate în general drept corecte. O femeie care ţine la siluetă va consumă mai multe băuturi îndulcite cu zaharină, fără să ştie că, de fapt, riscă să se îngraşe.

"Aşa-numitele produse light, îndulcite cu dulciuri de sinteză – zaharină, cyclamat, aspartame etc – de fapt ne îngraşă. Ele determină organismul să reţină calorii suplimentare. De exemplu, în loc să se reţină 10 calorii dintr-o felie de pâine, creierul, după consumul unei băuturi înducite cu zaharină, va comanda să se reţină 15 calorii", explică specialistul. Citiți și:

  • Alimentele light cresc pericolul de îngrăşare
  • O cafea chimică: băuturile energizante
  • TOP 5 cele mai bune sortimente de carne
  • Alimentele organice, un lux sau o necesitate?
  • TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre
  • Mezelurile, în topul bombelor alimentare
  • Bombele alimentare de pe masa românilor: Azi, cafeaua
  • În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?
  • Soluţii la otrăvurile din alimente: abonamente la ţărani sau bio din magazin

Ne puteți urmări și pe Google News