Centrala nucleară de la Cernavodă nu prezintă riscul producerii unui eveniment nuclear similar celui de la Fukushima, din Japonia, conform raportului de reevaluare a marginilor de securitate nucleară la CNE Cernavodă, document înaintat Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) pe 28 octombrie 2011 şi transmis, ulterior, Comisiei Europene.
În urma evenimentelor produse în martie 2011, pe coasta de est a Japoniei, la centrala nuclearo-electrică de la Fukushima, Consiliul European a decis pe 25 martie 2011 că securitatea nucleară a tuturor centralelor nucleare din UE trebuie revizuită în baza unor evaluări de risc transparente şi extinse. Răspunzând acestor noi cerinţe, Organizaţia ENSREG (European Nuclear Safety Regulators) a emis, la sfârşitul lunii mai 2011, un set de specificaţii tehnice în baza cărora autorităţile de reglementare ale fiecărui stat membru trebuie să solicite titularilor licenţelor de exploatare reevaluarea marginilor de securitate nucleară. Centrala românească, net superioară la capitolul siguranță
Despre concluziile raportului privind robusteţea centralei nucleare de la Cernavodă şi siguranţa în exploatare, mai ales în condiţiile unui cataclism natural, a vorbit directorul Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, dr. ing. Ionel Bucur, într-un interviu acordat Agerpres.
O echipa desemnată a evaluat modul de comportare a centralei nucleare de la Cernavodă în cazul producerii unor accidente severe precum seisme, inundaţii şi combinaţii ale acestora, ce depăşesc valorile luate în calcul la proiectare, pierderea totală a alimentării cu energie electrică şi pierderea totală a ultimei surse de răcire, situaţii ce au generat catastrofa de la Fukushima, iar concluziile raportului relevă faptul că la CNE Cernavodă nu este posibil un eveniment nuclear similar celui de la centrala nucleară japoneză, a precizat Bucur.
Astfel, energia eliberată de uraniul natural, mai ales în cazul fasciculelor de combustibil uzat (ars), care au fost deja scoase din zona activă (miezul reactorului), este mult mai mică decât energia potenţială degajată de combustibilul uzat (ars) ce conţine uraniu îmbogăţit. În plus, volumul de apă din sistemele ce deservesc zona activă, de ordinul a sute de tone, este mult mai mare decât cel necesar pentru răcirea combustibilului.
Totodată, există două sisteme total independente de oprire, capabile să insereze foarte rapid în reactor mult mai multă reactivitate negativă decât este necesar pentru ca reactorul să fie oprit, a subliniat Bucur.
Recomandările noastre
