România îşi continuă în acest an drumul către stabilitatea economică şi către creşterea economică, în timp ce economia Ungariei gâfăie, susține consilierul de stat Andreea Paul Vass. Potrivit acesteia, dacă am analiza față în față economia României cu cea a Ungariei, am obține un scor de 8 la 1.
După ce a susţinut că poate stabiliza economia fără ajutor străin, guvernul Ungariei face eforturi să ajungă la un acord cu FMI, în timp ce forintul întâmpină mari probleme. În acelaşi timp, Grecia se află în continuare în pericol de a intra în incapacitate de plată, iar guvernul şi sindicatele nu au ajuns încă la un acord în ceea ce priveşte reducerile salariale menite să preîntâmpine colapsul economic, notează Andreea Paul Vass, într-o analiză. Iată opt aspecte ale economiei în care îi batem pe unguri: 1. Ungaria a fost retrogradată în categoria nerecomandată pentru investiții de agenția Standard&Poor’s, de la BBB- la BB+ în luna decembrie a anului trecut. Perspectivele sunt negative. Prin comparație, agenţia de rating Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României în categoria recomandată pentru investiţii (de la BB+ la BBB-) în luna iulie 2011. 2. Ungaria a crescut TVA la 27% începând cu acest an, comparativ cu România care menține acelaşi nivel al TVA, de 24%, în anul 2012. 3. În anul 2011, forintul s-a devalorizat cu 10,5%, față de 2% în cazul leului. 4. Inflaţia anuală a Ungariei era de 4,3%, cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât inflația înregistrată în România (3,5%) în luna noiembrie 2011, conform ultimelor date ale Eurostat. 5. Ungaria a majorat treptat rata dobânzii de referință, de la 6% la începutul anului 2011 la 7% în luna decembrie 2011. În schimb, România este singura țară europeană care a redus rata dobânzii până la 5,75% pentru stimularea economiei. 6. Datoria publică guvernamentală a Ungariei este estimată la 75,9% din PIB în anul 2011, comparativ cu 34% din PIB în cazul României. 7. CDS-ul Ungariei a crescut la 622,57 puncte în ultimele trei săptămâni, fiind cu 176 puncte mai ridicat decât în cazul României (446,67 puncte). Creșterea a fost de 6,7% în cazul Ungariei. Efectele de contagiune transmise in regiune au fost resimţite şi de către România, unde CDS-ul a crescut cu 1,1% fără nicio justificare internă, doar din pricina creşterii riscului regional. 8. Ungaria a recuperat doar 2 puncte procentuale din distanţa faţă de media europeană (de la 63 la 65%) din punct de vedere al indicatorului PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în perioada 2006–2011. Comparativ, România a recuperat 8 puncte procentuale din decalajul față de media UE, e adevărat pornind de la nivele inferioare, de la 38 la 46%, în cei cinci ani după aderarea ţării noastre la UE.
Recomandările noastre
