În noiembrie 2013, a fost dat publicității un Eurobarometru special, dedicat deprinderilor culturale ale europenilor.
Abia acum îmi cade sub ochi și, știind că obișnuințele culturale ale popoarelor se schimbă greu, îmi spun că aceste rezultate sînt și acum relevante. Așa că îl spicuiesc pentru dumneavoastră.
Prima parte a Eurobarometrului indică gradul de interes și de participare la activități culturale al cetățenilor europeni, în general și al cetățenilor fiecărei țări UE, în special: lectură, vizitare de muzee și galerii, mers la teatru, operă, balet, cinema, frecventat biblioteci etc. Așadar, europenii, separat pe țări și apoi de-a valma, răspund unor întrebări de genul ”cîte cărți ați citit anul trecut?” sau ”de cîte ori ați fost la balet/dans/operă anul trecut?”, ”dar la teatru?”, ”de cîte ori ați fost la muzee sau galerii anul trecut?” ș.a.m.d. În partea a doua a studiului, sînt identificate obstacolele care îi împiedică pe oameni să aibă asemenea obișnuințe – mai exact, cei care nu o fac, de ce nu o fac și cei care o fac foarte rar, de ce nu o fac mai des.
Un Eurobarometru similar a mai fost realizat în 2007, așa că a fost posibilă comparația. În absolut toate aspectele, ponderea europenilor care frecventează cultura în raport cu cei care nu o fac deloc a scăzut ușor, abia perceptibil, în ultimii 7 ani. Zic ”ușor” pentru că aceste scăderi sînt în marja de eroare a sondajelor (de pildă, în 2007, 54% dintre europeni au spus că vizitaseră măcar o dată un monument istoric de genul biserică, cetate, castel, grădini cu un an înainte, în vreme ce în 2013, 52% au răspuns pozitiv aceleiași întrebări). Interesant este că cel mai accentuat declin se înregistrează în frecventarea programelor culturale radio și tv (72% în 2013, față de 78% în 2007), deși acesta este cel mai ieftin mijloc de acces la cultură și are, în continuare, cea mai mare popularitate printre toate celelalte. Așadar, să nu ne grăbim să spunem că lipsa banilor este cauza pentru care oamenii nu frecventează cultura. De altfel, între toate motivele care îi fac pe oameni să evite orice contact cu lumea culturii, lipsa de interes pur și simplu este de departe cel mai frecvent invocat, apoi lipsa de timp, și abia apoi lipsa de bani și lipsa accesului la ”instrumentele” culturale.
Dacă, per ansamblu, apetitul europenilor pentru cultură nu s-a schimbat în ultimii șapte ani, se abservă limpede o veritabilă crevasă în corpul Europei. Diferențele dintre Nord și Sud sînt semnificative, mai semnificative decît cele dintre Vest și Est, care par a fi estompate. Specialiștii Eurobarometrului au sintetizat toate rezultatele studiului într-un indicator compozit numit ”Index of cultural practice” (ICP) pentru a stabili gradul general de implicare în activități culturale, indiferent de natura acestora. Astfel, a rezultat că cetățenii țărilor nordice( Suedia, Finlanda, Olanda, Danemarca ) sînt cei mai ”culturali”, în vreme ce cetățenii sudici (Grecia, Cipru, Portugalia, Italia) sînt cel mai puțin activi din acest punct de vedere, gradul lor de culturalizare și de interes pentru fneomenul cultural fiind foarte scăzut. Ca să ilustrez: 90% dintre suedezi și 86% dintre olandezi citiseră măcar o carte (oricare!) pe parcursul anului anterior; doar 40% dintre portughezi și 50% dintre greci făcuseră același lucru. La fel, 34% dintre suedezi fuseseră măcar la un spectacol de balet/operă/dans cu un an înainte și doar 9% dintre greci frecventaseră aceste arte măcar o dată în 2012. Pe de altă parte, este greu să găsești diferențe semnificative pe dimensiunea Est/Vest, de vreme ce țările care stau cel mai bine (Suedia) și cel mai prost (Portugalia) aparțin Vestlui, și țările imediat următoare, adică a doua cea mai bună clasare (Danemarca) și penultima clasată (Grecia) nu aparțin nici ele grupului țărilor fost comuniste. În acest context, vom vedea mîine cum stă România și în ce constă excepționalismul românesc cînd vine vorba despre cultură.