Ioana Ginghină s-a întâlnit cu copiii la Librăria Cărtureşti de pe strada Verona, din centru Capitalei.
"Am fost foarte plăcut surprinsă. Obişnuiam să lucrez cu copii mai mici şi, ştiind că mă voi întâlni cu cititori care au mai mult de 8 ani, m-am pregătit mai mult decât o fac de obicei. Am citit romanul "Marile speranţe" şi am selectat din el unele pasaje, care mi s-au părut mie mai importante. Apoi le-am citit acolo şi le-am comentat. Am fost plăcut surprinsă de spiritual de observaţie, al copiilor. Toţi citiseră cartea şi nu le-a scăpat nici un amănunt legat de detalii. Conversaţia cu ei m-a stimulat şi a fost foarte frumoasă. Noi, adulţii ne înşelăm când credem că ştim totul." Începând de miercurea viitoare, ziarul nostru se implică în proiectul "Cărţile copilăriei", un demers al Editurii "Curtea Veche" care are ca scop atragerea tinerilor către lectură. "Cărţile copilăriei" sunt repovestiri după volume consacrate din literatura universală, realizate în colaborare cu pedagogi şi psihologi pentru a se adresa copiilor cu vârste între 8 şi 14 ani. Ele reprezintă prima colecţie gândită ca bază a unui program naţional de lectură alternativ, adaptat nivelului de înţelegere al copiilor. Proiectul "Cărţile copilăriei" constă în eforturi pe termen mediu (5 ani) pentru a introduce la nivel naţional un program de lectură alternativ, adaptat nivelului de înţelegere al copiilor cu vârste între 8 şi 14ani. El îşi propune stimularea apetitului pentru lectură al celor mici, utilizându- se multiple direcţii de acţiune pentru a ajunge la copii şi părinţi. În prima parte a anului 2013, Curtea Veche Publishing a organizat o serie de ateliere de lectură pentru copii, numite “Clasicii repovestiţi", ce s-au desfăşurat timp de patru luni în şapte oraşe, atingând peste 650 de copii. Proiectul "Cărţile copilăriei" continuă prin Campania “Cărţile copilăriei în fiecare şcoală" şi Campania de donaţie de carte "Cărţile copilăriei în fiecare casă", ce au ca suport platforma online. S.O.S. Rezultate slabe în sistemul educaţional: peste 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de bacalaureat; dificultăţi la evaluările naţionale; Scăderea dramatică a interesului pentru lectură: România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană privind numărul de cărţi citite pe cap de locuitor; peste jumătate din cetăţeni (53.3%) au dificultăţi de înţelegere a ceea ce citesc, situându-se pe ultimul loc din Europa la acest capitol; Lipsa interesului din partea Guvernului: România este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu oferă elevilor programe de lectură adaptate nivelului lor de înţelegere.