Politica
Tăriceanu: În momentul în care unui parlamentar i se ridică imunitatea sunt afectați cetăţenii care sunt lipsiţi de reprezentare
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat azi, referitor la votul exprimat în Camera Deputaţilor cu privire la cazul premierului Victor Ponta, că rolul Parlamentului este acela de a limita "abuzurile" care pot fi făcute sau "excesele de putere", "cum este cazul nostru".
"Prefer să nu mă refer la persoane, ci să rămânem la nivelul principiilor: este dreptul constituţional al Parlamentului să decidă în cazul unor astfel de solicitări din partea Justiţiei. (...) Justiţia şi forţa ei trebuie să fie însoţite de responsabilitatea acţiunilor. În situaţii de acest gen nu putem să neglijăm care sunt responsabilităţile care incumbă Justiţia. Imunitatea se aplică declaraţiilor politice, evident. Pentru aceasta se bucură parlamentarii de imunitate. Altfel, acţiunile în Justiţie sunt supuse unui filtru al Parlamentului conform Constituţiei pentru a nu exista abuzuri sau excese de putere. Puterea exercitată fără control duce la abuzuri şi tocmai acesta este rolul Parlamentului ca în astfel de situaţii să limiteze, în măsura în care se poate, abuzurile care pot fi făcute sau excesele de putere, cum este cazul nostru", a afirmat Tăriceanu, la Senat.
El a mai afirmat că ridicarea imunităţii unui parlamentar afectează în primul rând cetăţenii pe care respectivul senator sau deputat îi reprezintă.
"Imunitatea nu este un privilegiu, imunitatea care este acordată parlamentarilor este, în final, în beneficiul cetăţenilor, pentru că cei care sunt în Parlament au obligaţia şi responsabilitatea să reprezinte interesele cetăţenilor în Parlament. Prin urmare, în momentul în care unui parlamentar i se ridică imunitatea, nu este el în primul rând cel care este afectat, ci cetăţenii care sunt lipsiţi de reprezentare", a explicat Tăriceanu, citat de Agerpres.
Preşedintele Senatului a adăugat că în alte state europene ridicarea imunităţii unui parlamentar necesită îndeplinirea unor condiţii de vot mai aspre decât cele prevăzute în legislaţia din România.
"Acest principiu şi existenţa imunităţii nu este o situaţie particulară în Parlamentul României, ci există şi funcţionează peste tot, în toată Europa, astfel încât parlamentarii să fie feriţi sau protejaţi, în sensul larg şi general al cuvântului, de excesele şi de abuzurile de putere. De aceea, în alte ţări, ridicarea imunităţii se face nu cu jumătate din cei prezenţi la vot, ci cu jumătate din numărul total, cu două treimi din numărul total al parlamentarilor sau, cum este cazul în Parlamentul din Danemarca, deciziile de acest gen se iau cu cinci şesimi", a menţionat Tăriceanu.
În ceea ce priveşte acuzaţia de conflict de interese adusă lui Victor Ponta, el a reiterat faptul că numirea unui ministru se realizează prin "etape succesive".
"Pe fond, problema care s-a pus este conflictul de interese. Conflictul de interese în cazul în care un prim-ministru desemnează un ministru, aşa cum este el interpretat de procurori, este o aberaţie pentru că numirea unui ministru trece printr-o serie de etape succesive, de filtre democratice. În primul rând, sunt filtrele politice de la partidul sau din majoritatea din rândul căreia se fac nominalizările. Aceşti candidaţi pentru funcţiile de ministru sunt supuşi votului democratic al propriilor partide. Apoi, urmează votul de încredere al Parlamentului şi, în final, este numirea ministrului de către preşedinte", a explicat Tăriceanu.
Recomandările noastre
