Un clujean a câștigat un proces împotriva unei bănci de la care a împrumutat franci francezi iar mai apoi s-a trezit cu dobânda majorată.

Procesul a durat doi ani iar la final, Mihai Pavel , clujeanul care a dat în judecată o bancă, vezi dosarul 723/211/2012, și a câștigat procesul. Judecătoria Cluj Napoca a constatat existența unor clauze abuzive în contractul de împrumut și, în consecință a obligat banca să încheie cu Pavel un act adițional la contractul de credit de nevoi personale ”prin care să modifice dobânda după cum urmează: se vor preciza elementele componente ale dobânzii și a cuantumului acestora la marja fixă a băncii de 3945 + LIBOR CHF (indicativul francilor elvețieni - n.n.) 3M și se va indica modalitatea de modificare a dobânzii ca fiind exclusivă în funcție de referinșa LIBOR CHF 3M, cu mențiunea că marja băncii este fixă,neputând fi modificată decât cu acordul scris al părților, modificarea dobânzii urmând a se produce atât în sens crescător, cât și în sens descrecător, în funcție de variațiile indicelului de referință LIBOR”.

De asemenea, banca a fost obligată să îi achite lui Pavel suma de 9,764 franci elvețieni reținută în baza unei clauze abuzive. Sentința Judecătoriei Cluj Napoca a rămas irevocabilă printr-o decizie de confirmare pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, care a decis să respingă recursul instituției bancare ca insuficient timbrat.

A crescut dobânda după doar cinci luni

În decembrie 2007, Pavel a luat un împrumut în cuantum de 60.000 de franci elvețieni, în baza unui contract de credit pentru nevoi personale cu ipotecă, dobânda stabilită de comun acord fiind de 5,7 la sută. Ulterior, în cursul lunii mai 2008, Pavel a primit de la bancă o notificare prin care a fost înștiințat asupra majorării dobânzii la nivelul de 6,99 la sută, cu motivarea creșterii dobânzilor de referință pe piața financiar bancară. Cei de la bancă au invocat paragraful 8.1. din cotractul de împrumut, care a fost considerat de judecător ca fiind o clauză abuzivă.

Pavel a depus o cerere la bancă și a solicitat să îi fie comunicat motivul majorării dobânzii deoarece în perioada scursă de la momentul semnării contractului și până la cel al majorării dobânzii, evoluția indicelui LIBOR a avut o evoluție descendentă. În răspunsul semnat de bancă se arată că majorarea dobânzii a avut la bază următorii parametri: ”creșterea costurilor de finanțare, fluctuația cursului de schimb și a dobânzii de pe piața bancă”.

După acest schimb de scrisori și cereri, Pavel a primit acasă o propunere de a semna cu banca un act adițional în care dobânda să fie formată din marjă fixă de 6,24 la sută plus nivelul indicelui de referință LIBOR 3L, propunere refuzată de clujean.

Paragraful buclucaș considerat clauză abuzivă

În celebrul paragraf 8.1 din contractul de împrumut se arată că ”la daata încheierii prezentul contract, dobânda este de 5,7 la sută. Dobînda se stabilește în forma procentuală, cu rata anuală de dobândă. Dobânda este variabilă în conformitate cu politica Băncii. Dobânda poate fi modificată în mod unilateral de către bancă, luând în considerare valoarea dobânzii de referință pentru fiecare valută, fără a exista consimțământul împrumutatului. Noul procent de dobândă se va aplica la soldul creditului rămas de ramburasat, începând cu data de aplicare stabilită de bancă. Modificarea dobânzii va duce la recalcularea dobânzii datorate”.

Judecătorul de la Judecătoria Cluj Napoca a decis că această clauză este una abuzivă datorită ”lipsei unor elemente obiective de care să depindă modificarea dobânzii, instanța reține că se impune introducerea unor asemenea elemente în contract”.

În consecință, verdictul judectărorilor a fost ca banca să fie obligată să încheie un act adițional la contractul de împrumut la o dobândă cu clauze fixe de stabilire.