UE vrea să redistribuie în Europa alți 50.000 de imigranți africani
- Simona Stupar
- 29 septembrie 2017, 00:00
Uniunea Europeană plănuiește să primească pe continent alte zeci de mii din Africa de Nord, „direct din țările distruse de război”, susținând că încearcă să rezolve problema migrației ilegale spre Europa
Comisia Europeană a anunțat că a alocat 500 de milioane de euro pentru finanțarea stabilirii în Europa a refugiaților din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad și Etiopia, pentru a opri migrația ilegală și a reduce traficul de persoane. „Oamenii care au cu adevărat nevoie de protecție n-ar trebui să-și riște viața sau să depindă de traficanți”, a spus comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos. „Europa trebuie să fie gata să împartă responsabilitatea cu țări terțe, în special din Africa”, a explicat el.
Eșecul distribuției
O schemă obligatorie de distribuire a 160.000 de migranți în interiorul UE a eșuat și a fost, din nou, subiect de dispută, pentru că doar 29.000 dintre aceștia au fost primiți în alte țări decât cele în care au ajuns. Comisia Europeană a promis că va lua măsuri legale împotriva Ungariei și a Poloniei care refuză să accepte cotele de refugiați.
De asemenea, Comisia face presiuni asupra statelor membre să mențină zona Schengen, de călătorie fără pașaport, multe țări introducând controale la graniță, din cauza migrației și a terorismului. Avramopoulos a precizat că, din noiembrie, vor fi criterii „stricte” pentru statele care vor să introducă controale la frontiere, limitate la maximum trei ani.
„Adăugăm garanții procedurale mai puternice, pentru a ne asigura că aceaste controale la frontieră vor fi o măsură excepțională, folosită în ultimă instanță”, a spus el.
Supraviețuirea Spațiului Schengen
O altă problemă abordată, din nou, de oficialii europeni este extinderea zonei Schengen (cu 26 de membri) la România și Bulgaria, pentru că „de mult a sosit timpul ca aceste țări să fie primite în Schengen”.
Totuși, surse diplomatice germane, citate de presa internațională, și-au exprimat scepticismul în ceea ce privește capacitatea României și a Bulgariei de a menține securitatea la granița externă a UE.