Membrii Guvernului, cei peste 3.000 de primari și cei 42 de președinți de Consilii Județene nu vor răspunde nici administrativ, nici civil și nici penal pentru semnăturile de zi cu zi, toate implicațiile în cazul încălcării legii fi ind aruncate în sarcina funcționarilor publici, potrivit unui proiect-mamut elaborat de Guvern și consultat de EVZ.
Ministerul Dezvoltării a lansat la începutul lunii iulie, în dezbatere publică, proiectul de lege privind Codul administrativ, un document- umbrelă de 246 de pagini care unește toată legislația privind administrația publică locală. Proiectul va ajunge la toamnă în Parlament, pentru dezbatere și vot final.
EVZ a observat, după analiza proiectului guvernamental, că demnitarii și liderii administrației publice se acoperă total în cazul în care autoritățile de control ale statului sesizează ilegalități în cadrul unor proceduri și acte pe care le-au semnat. Potrivit proiectului, prin semnare, miniștrii, primarii și președinții de Consilii Județene doar „învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege”, iar “aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive și nu pot face obiectul controlului altor autorități”.
Cu alte cuvinte, dacă un municipiu nu are iarna căldură și primarul alege să semneze pentru alocarea banilor pentru schimbarea bordurilor, de exemplu, sau plantarea unor cocotieri pe străzi, această decizie este una de „oportunitate” și nu are cum să aibă implicații de nicio natură pentru primar, singura “sancțiune” care îi poate fi aplicată acestuia fiind una politică: la viitoarele alegeri, cetățenii îl pot trage la răspundere prin votarea altui candidat.
Cine ajunge după gratii
Dar ce se întâmplă în cazul în care primarul semnează un set de documente, după care autoritățile de control ale statului investighează posibile fapte de corupție? Toată vina revine angajaților din aparatul de lucru al primăriei. „Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice”, spune proiectul. „Actele autorităţilor administraţiei publice locale (și administrative ale membrilor Guvernului, n.red.) angajează în condiţiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcţionarilor și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean care, cu încălcarea prevederilor legale fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte”.
Regim mai aspru al incompatibilităților
Consilierii locali și județeni care au funcții de conducere sau sunt asociați/acționari într-o firmă nu au voie să încheie contracte cu primăriile sau Consiliile Județene din care fac parte, potrivit regimului actual al incompatibilităților. Prevederea se aplică și rudelor de gradul I al alesului local (părinții și copiii) însă proiectul guvernamental extinde interdicția până la rudele de gradul II (frații). De asemenea, calitatea de ales local este incompatibilă cu calitatea de acţionar semnificativ (cel puțin 10% din capitalul social) la o societate înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, iar incompatibilitatea există şi pentru soţul și o rudă până la gradul I, însă actul guvernamental extinde interdicția până la rudele de gradul II.
Conflict de interese unitar
Dacă în acest moment, regimul conflictelor de interese variază în funcție de categoriile de aleși locali, Codul Administrativ introduce un set unitar de criterii pentru primari, viceprimari, lideri și vicelideri de Consilii Județene, consilieri locali și județeni. Astfel, „alesul local este în conflict de interese atunci când, în situaţia în care este chemat să emită un act administrativ sau să participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, să încheie sau să participe la încheierea unui act juridic, are un interes personal prin care se urmăreşte obţinerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru:
Recomandările noastre
