IPOTEZĂ HALUCINANTĂ. Premierul Grindeanu, ŢINTA DNA în dosarul MAFIEI IMOBILIARE din Timişoara
- Petrisor Cana
- 17 februarie 2017, 19:10
Ancheta declanşată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în dosarul retrocedărilor ilegale pe baza Legii 112, în care sunt urmăriţi penal fostul şi actualul primar al municipiului Timişoara, ar putea avea ca ţintă premierul Sorin Grindeanu. Ipoteza halucinantă este argumentată de Chris Terhes, preşedinte la Coaliţia Românilor pentru Combaterea Corupţiei prin faptul că actualul şef al Guvernului a fost viceprimar în perioada cercetată de procurorii anticorupţie. În context, şefa DNA este comparată cu procurorii stalinişti.
Din iunie 2008 şi până când a fost ales deputat, Sorin Grindeanu a fost viceprimarul Timişoarei, “drept urmare miza/ţintă dosarului cu retrocedările de la Timişoara, care e investigat de structura centrală a DNA, nu sunt primarii oraşului ori recuperarea vreo unui prejudiciu, ci Grindeanu”, susţine Chris Terhes, preşedintele Coaliţiei Românilor pentru Combaterea Corupţiei, într-o postare pe Facebook.
În dosarul retrocedărilor ilegale pe baza Legii 112, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva fostului şi actualului primar, Gheorghe Ciuhandru şi, respectiv, Nicolae Robu, dar și faţă de Martin Staia, fost director în primăria Timișoara, viceprimarul Dan Diaconu și fostul viceprimar Traian Stoia. Toţi sunt cercetați pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
“Dacă citiţi comunicatul DNA o să vedeţi că perioada pe care o acoperă faptele investigate este 1996-2015. În comunicat se menţionează că deja doi viceprimari sunt suspecţi, însă <<în cauza se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane care, la dată faptelor erau funcţionari în cadrul Primăriei Timişoara>>”, relatează Chris Terhes.
Preşedinte Coaliţiei Românilor pentru Combaterea Corupţiei adaugă: “Remarcaţi apoi că nu se vorbeşte în comunicat de vreo infracţiune tipică de corupţie, mai exact că persoanele cercetate ar fi luat mită, ar fi făcut trafic de influenţă ori ar fi obţinut vreun beneficiu personal din vânzarea acelor imobile. Comunicatul DNA menţionează că toţi aceştia ar fi comis abuz în serviciu încălcând Legea 112/1995 pentru că primăria a vândut case unor chiriaşi care, în viziunea procurorilor DNA, nu ar fi avut dreptul. Păi ce treaba are anticorupţia cu povestea asta? Dacă primăria a vândut nelegal case unora, Ministerul Public poate atacă în instanţă contractele de vânzare-cumpărare, să le desfiinţeze dacă sunt nelegale, iar casele să revină în proprietatea statului”.
Chris Theres susţine că “abia după ce s-a dovedit, prin desfiinţarea acelor contracte de vânzare-cumpărare, că acele case s-au vândut prin încălcarea legii (adică nelegalitatea e DEJA dovedită), Ministerul Public ar putea porni o anchetă penală împotriva funcţionarilor publici care le-au vândut”.
Acesta susţine că i se pare halucinantă acuzaţia prezentată în comunicatul DNA, potrivit căreia “au deposedat Statul Român de 967 de immobile”. “Cum să deposedezi statul de nişte imobile pe care, statul însuşi, le-a confiscat abuziv?”, se întreabă Theres. În opinia sa, “parchetele din România arată că nu s-au desprins de practicile procuraturii sovietice, apoi a celei ceauşiste şi neo-comuniste, din timpul lui Iliescu”.
“Prin anii '90, hotărârile de retrocedare a caselor către foştii proprietari deposedaţi abuziv de comunişti erau atacate de Procurorul General prin recurs în anulare, acesta invocând interesul chiriaşilor. În felul acesta s-au anulat o mulţime de hotărâri judecătoreşti prin care s-au îndreptat abuzuri comise de regimul comunist. Acuma vedem că procurorii nu mai sunt de partea chiriaşilor, care au cumpărat imobilele în care locuiau, ci încearcă să le ia casele pe care le-au cumpărat în baza unor contracte pe care doar instanţa civilă este competenţă să le analizeze dacă s-au încheiat sau nu cu respectarea Legii 112/1995.”, a adăugat Chris Terhes.
Preşedintele Coaliţiei Românilor pentru Combaterea Corupţiei nu ezită să o atace pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care o compară cu procurorii stalinişti: “Dacă Kovesi, asemenea procurorilor stalinişti şi ceauşişti, tot şi-a arogat rolul <<de supraveghere a legalităţii>>, nu poţi să nu te întrebi cum, aceleaşi legi, pot fi în mintea stalinistă a unor procurori şefi când de partea chiriaşilor, când de partea statului, dar niciodată de partea foştilor proprietari care au fost abuzaţi şi deposedaţi de regimul comunist. Kovesi este în campanie de PR, însă până la urmă această campanie va discredita iremediabil atât DNA-ul cât şi justiţia”.
Sorin Grindeanu a fost consilier local şi viceprimar
Sorin Grindeanu a fost consilier local la Timişoara, din anul 2004 şi a ocupat funcția viceprimar în ultimul mandat al lui Gheorghe Ciuhandu, mai exact din iunie 2008 până la alegerile parlamentare din 2012, când a fost ales deputat. Cât a fost adjunctul celui mai longeviv edil al Timișoarei, actualul premier a avut în subordine Direcția edilitară (devenită între timp Direcția tehnică), Direcția Fiscală (pentru scurt timp) și Direcția Economică. În aceeași perioadă, Adrian Orza, viceprimarul din partea PNȚCD, a avut în subordine Direcția de patrimoniu (devenită între timp Direcția clădiri, terenuri și dotări diverse). Numele lui Orza nu este menționat în informarea DNA, însă nu este exclus ca şi el să fie printre “alte persoane care, la dată faptelor erau funcţionari în cadrul Primăriei Timişoara”, aşa cum se arată în comunicatul procurorilor anticorupţie. Ulterior anului 2012, după ce alegerile au fost câștigate de Nicolae Robu, Direcția clădiri, terenuri și dotări diverse s-a aflat în subordinea viceprimarului PSD din acea perioadă, Traian Stoia, partener de afaceri și apropiat al fraților Cristescu. Traian Stoia este, conform comunicării DNA de vineri, unul din suspecții în dosarul vânzărilor ilegale a locuințelor în baza legii 112.
Din ordonanțele întocmite de procurori a reieșit că în perioada 1996 - 2015, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei municipiului Timișoara, precum și alte persoane, și-au încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și au deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului.