România a ajuns azi într-o lume a negocierilor totale și este datoria noastră să înțelegem ce se întâmplă, ca să ne putem racorda, crede consultantul politic Cozmin Gușă, care oferă patru direcții pe care politica externă a Bucureștiului trebuie să marșeze.

Consultantul politic Cozmin Gușă explică (potrivit unei analize publicate de www.realitatea.net) ce ar trebui să facă România pentru a se reconecta la o lume aflată în "dezordine", în care SUA își pierd hegemonia mondială, iar UE pare că intră în remisie.

SUA își pierd hegemonia, UE intră în regresie

Trebuie să înțelegem în primul rând că "dominația SUA asupra lumii a ajuns la final, SUA nu mai sunt singurul hegemon. Se negociază finalul PaxAmericana, se negociază o anumita reașezare a treburilor. Nu am putea vorbi atât de mult despre Putin daca nu s-ar fi întâmplat (...) Statutul nostru de frontiera a NATO s-a diminuat și el foarte mult și vom vedea acest lucru mai ales dupa negocierile dintre Trump si Putin, care nu cred ca vor întârzia mai mult de luna februarie, poate martie. ", a spus Gușă.

Cu referire la importanța în scădere a României, consultantul observă că de altfel că Trump va face o vizită la Budapesta după o vizită similară a lui Vladimir Putin.

În al doilea rând, observă consultantul, este evident că UE este un proiect în remisie. "Este fără șanse pe termen lung ținut în viață doar de ambiția axei Berlin-Paris de a-și maximiza șansele de revenire în prim plan, ambele fiind în suferință. Pentru că UE e în regresie, relațiile bilaterale vor fi foarte importante, asta e o carte de jucat", a spus consultantul.

Geopolitica dezordinii

Cozmin Gușă crede că sarcina grea a politicii externe cade în acest moment pe Teodor Meleșcanu. "Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu nu se ating de acest domeniu pentru că nu îl înțeleg. Tăriceanu sigur înțelege foarte puțin, iar Dragnea s-a acomodat încet. Toată sarcina cade pe Meleșcanu, acesta este și motivul pentru care au făcut o numire călduță acolo. Acolo e practic domeniul cel mai fierbinte. În aceste momente de inversiune a axelor, acolo mulți se pot frige", a observat Gușă.

Dar problema nu ține doar de actualul guvern, ci și de administrațiile anterioare. "În zona noastră, a țărilor fostului Tratat de la Varșovia, s-a implementat geopolitica dezordinii și noi ne-am trezit ultimii. În ultima carte scrisă de mine, "Geopolitica Dezordinii", am sugerat aceste lucruri. Nimeni din statul român nu a fost suficient de interesat ca să dezbată măcar în ce fel ne afectează această geopolitică a dezordinii", a spus Gușă.

El a făcut o comparație cu Ungaria. "Ținând cont că ne-am trezit ultimii e bine să facem o comparație. Cu Ungaria spre exemplu. Putin și Trump vor vizita Budapesta în februarie, ceea ce va instala Budapesta pe noua axă de Război Rece într-un loc de Primus inter pares, un loc pe care Ungaria nu-l merită conform potențialului geopolitic și geoeconomic. Dar, datorită jocului inteligent al lui Orban, Ungaria este pe această hartă. În contrapartidă ne putem uita la România care are zero conexiuni la Kremlin, după eșecul repetat al lui Adrian Năstase și Traian Băsescu, respectiv relația cu Putin, telefonul vicepreședintelui Mike Pence în loc de o discuție cu Trump fiind sugestiv pentru proasta noastră relaționare și cu noua putere americană", a mai observat consultantul.

Potențialul României

Gușă crede totuși că în orice moment aceste lucruri se pot inversa. "Aici e vorba de potențial, România contează datorită potențialului ei", a spus consultantul, care a enumerat patru teme de politică externă pe care trebuie să le implementăm:

1. Scutul. "România trebuie să își renegocieze în termeni concreți găzduirea scutului și tot ceea ce implică această găzduire, atât cu partenerul strategic, cât și și în ceea ce privește negocierile pe care partenerul strategic le face cu "partenerul" de război rece instalat, respectiv Rusia", spune Gușă.

2. Parteneriat strategic. "Avem nevoie neapărat de unul dintre majorii UE, cu care să tranșăm și să batem palma pentru o relație bilaterală, care să ne poarte către alte bilaterale", explică consultantul.

3. Marea Neagră. "Marea neagră este o zonă de convergență sau divergență unde România are un cuvânt important de spus. Aici vorbim despre renegocierea potențialului comercial al Mării Negre și al portului Constanța și despre redefinirea militarizării Mării Negre, în condițiile în cre vedem că Marea Neagră nu este un lac rusesc, ci este o zonă de convergență maritimă între Putin și Erdogan", mai spune Cozmin Gușă.

4. Atuuri naturale. "Avem atuurile noastre naturale de care vorbim foarte puțin. Acestea sunt atuuri de dublă frontieră, atât a NATO cât și UE, un lucru foarte important pe care nu l-am monetizat în niciun fel. Avem apoi niște legături bilaterale tradiționale în zone apropiate cu mare potențial geopolitic, de la Israel până la alte state din Orientul Mijlociu. Al treilea atu natural este această particularitate culturală a noastră, această insulă latină de religie ortodoxă, de inspirație euroatlantistă, într-o mare slavă", a explicat Gușă.

"România este în stare să asigure convergența în această zonă. (...) Indiferent cât de importantă ar părea Ungaria, România are un potențial mare pe care dacă l-ar juca, Ungaria poate să rămână în umbră", a concluzionat Gușă.