Atmosfera a devenit deosebit de tensionată la forumul Atlantic-Black Sea Security Forum, deoarece discuțiile s-au concentrat pe relația Turciei cu Rusia.

Oytun Orhan,  coordonator al centrului pentru Studiile Orientului Mijlociu/ Siria   (Studii Siria – ORSAM), a spus că relația cu Rusia nu se bazează pe “încredere reciprocă”.

Acesta a explicat în ce constă relația cu Turcia, dar și cu NATO: “Relația cu Rusia nu se bazează pe încredere reciprocă.  Rusia și Turcia  sunt actori interdependenți și trebuie să  ne gândim că suntem nevoiți să trăim alături de Rusia. Ar trebui să existe o mai mare apreciere pentru ceea ce a făcut Turcia pentru NATO, a  declarat oficialul turc.

Prezent în sală, reprezentantul Ambasadei Turciei la București a declarat indignat : “Vreau să îmi exprim obiecția față de felul în care s-au desfășurat astăzi discuțiile!. Mi se pare nedrept  modul în care Turcia a fost tratată”, a declarat acesta.

O altă voce, un profesor de la o universitate de  la Istanbul, a încercat să aplaneze situația și a spus că Turcia se gândește la dependența  energetică față de Rusia”.

Somat  să răspundă cu da sau nu dacă Turcia mai poate fi considerat un partener de încredere în NATO, Oztun a răspuns afirmativ, dar a oferit și explicații .

“Aici nu este  problema Turciei, ci a NATO.  Publicul este dezamăgit de NATO. Am avut parte de atacuri teroriste și ne așteptam la mai mult din partea NATO. Problema este că armata  americană susține  o organizație teroristă, pentru  că PKK este un coridor terorist” , a conchis Oztun.

În discuție a intervenit  George Ciamba, secretar de stat în Ministerul de  Externe, care a făcut trimitere la veriga slabă a NATO.

Întrebat ulterior de EVZ dacă este de părere că Turcia este veriga slabă, Ciamba și-a nuanțat declarația. “Am spus că nu trebuie să se ajungă ca în NATO să existe o verigă slabă”, a insistat oficialul.

Răceala dintre turci și ceilalți s-a putut observa și la prânz, când aceștia au format un grup separat  și oarecum izolat.

În altă ordine de idei, s-a discutat și despre bugetul industriei de apărare, explicând că “SUA cheltuiește cel mai mult pe apărare, dar și că face profit din asta”.   

În ceea ce privește țara noastră, s-a afirmat că în domeniul  industriei apărării ar trebui evitat modelul alimentar, făcându-se referire la faptul că românii consumă majoritatea produselor alimentare din import.

Pentru industria de apărare, România are alocat 2% din PIB.