Asociaţia Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, inițiatori ai campaniei de prevenire a bullying-ului încă din 2017, au găsit în deputații Andrei Pop și Petre - Florin Manole doi aliați dedicați acestei cauze. Aceștia au depus, marți, 22 mai, în Parlament, două propuneri legislative care vizează reglementarea bullying-ul prin definirea lui ca violență psihologică.

Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 si Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni și a interzice violența psihologică - bullying-ul în spațiile destinate educației, formării profesionale și muncii. De asemenea, modificarea legii educației, prevede și posibilitatea ca cei implicați în acțiuni de bullying, atât agresorii, cât și victimele, să beneficieze de asistență și evaluare psihologică.

În sensul inițiativelor legislative, violenţa psihologică – bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni verbale, relaţionale, cibernetice și fizice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.

Aceasta definire a bullying-ului a rezultat în urma mai multor mese rotunde de lucru, între reprezentanți ai statului și ai societățtii civile, inițiate încă din 2017 și organizate de Asociaţia Părinţilor Isteţi și Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP Group. În ultimele șase luni, în campania de prevenire a bullying-ului, s-au implicat reprezentanți din Parlament, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului, Avocatul Poporului, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Ambasada SUA în România, Organizația Salvați Copiii, Asociația Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roșie, Federația Tinerilor din Constanța, Ana Maria Diceanu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.

Aceste întalniri de lucru între reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi experţi în gestionarea fenomenului de bullying au fost demarate ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, studiul ”Bullying-ul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național”[1] realizat de către Organizatia Salvați Copiii, a scos în evidență o serie de date îngrijorătoare:

• 1 din 4 copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor;
• 1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la școală;
• în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii erau excluși din grupul de colegi;
• 1 din 6 copii era bătut în mod repetat;
• 7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.

"Fenomenul de bullying trebuie stopat cât mai repede și prevenit! La această concluzie am ajuns în urma dezbaterilor publice, discuțiilor cu autorități și instituții, consultărilor cu organizatiile nonguvernamantale, părinți și elevi. Am adunat multe informații și, în acest moment, se vede mai bine imaginea de ansamblu. De aceea, am initiat o serie de modificări la actualul cadru legislativ. Lupta va continua în Parlament. Și nu o voi face singur, ci împreună cu alți colegi parlamentari, pe care voi încerca să-i conving de importanța acestui demers. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în diferite etape ale campaniei de identificare, conștientizare și definire a fenomenului de bullying!" declara deputatul Andrei Pop, inițiator al proiectelor legislative.

Efectele bullyingului sunt negative pentru dezvoltarea copiilor, precum și pentru un traseu educațional și emoțional normal. Copiii – victime ale violenței psihologice –bullying, pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea rezultatelor la învățătură, ajungându-se chiar până la sinucideri.

"Niciun părinte nu dorește să audă că propriul lui copil a fost amenințat, agresat verbal, exclus, hărțuit sau bătut. Nimeni nu vrea să fie insultat, denigrat la locul de muncă. De aceea, cred că statul și legile au, într-o mare măsură, datoria de a proteja. Completările, pe care dorim să le aducem actualului cadru legislativ, pentru a diminua și a preveni fenomenul de bullying, au chiar acest scop: să protejeze copiii sau adulții de orice fel de violență. Ele sunt rezultatul unei realități care afectează drepturi și libertăți constituționale, precum dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, libertate individuală, protecția copiilor și a tinerilor, pe scurt, drepturile omului." spune deputatul Petre-Florin Manole, inițiator al proiectelor legislative.

„Vocea copiilor s-a facut auzită astăzi în Parlament. Ei vor gradinițe și scoli fără bullying, vor ca oamenii mari să nu mai ignore fenomenul și să intervină înainte de a se ajunge la violența fizică. Poreclele nu sunt amuzante, iar farsele umilitoare, zvonurile mincinoase, îmbrancelile, piedicile, castanele, aruncarea rechizitelor și a carților, nu sunt o joacă normală între copii. Toate acestea, repetate zi de zi, reprezintă acțiuni de bullying și înseamnă violența psihologică. Și copiii care cresc într-un mediu violent suferă, capacitatea lor de învățare scade, iar bucuria lor dispare. De aceea e important să continuăm demersurile începute și, în paralel cu procesul legislativ, să lucrăm cu toții la un program național strategic de conștientizare și prevenire a bullyingului,”  a declarat Nadia Tătaru, co-fondator al Itsy Bitsy FM și Asociatia Parinților Isteți, inițiator al campaniei naționale de prevenire a bullying-ului.

Pentru conștientizarea fenomenului și al impactului real asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, ONG-uri, autorități, media au făcut în ultimii ani mai multe campanii sociale, adresate copiilor, parinților, cadrelor didactice sau publicului larg. Un istoric al lor este ilustrat săptămâna aceasta în Camera Deputaților.

Proiectele de legi inițiate de deputatii Andrei Pop si Petre-Florin Manole, sunt susținute de zeci de parlamentari cu orientari politice diverse. Ele își vor urma cursul legal în Parlament până la momentul votului final. Între timp, grupul de inițiativă va continuă demersurile în crearea unui program național de prevenție și conștientizare a fenomenului de bullying.

 

 

 

 

Anexa - Definirea termenului “bullying” în România

realizată de comun acord în întâlnirea din 22 martie 2018, sediul ANPDCA, București între reprezentanți de la: Ministerul Educației Naționale, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Organizația Salvați Copiii, Asociația Telefonul Copilului, Asociația Părinților Isteți, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima, Itsy Bitsy FM.

Violența psihologică – bullying-ul este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane.

Violența psihologică - bullying-ul vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartanența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale etc.

Violența psihologică - bullying-ul poate fi de mai multe tipuri, dupa cum urmează:

• bullying fizic; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: lovire, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, distrugere / deposedare de obiecte personale;
• bullying verbal; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: poreclire, tipat, insultare, tachinare, umilire, intimidare, transmitere de mesaje cu conținut homofob sau rasist;
• bullying social, adesea ascuns, greu de identificat / recunoscut, realizat cu scopul de a distruge reputația socială a unei persoane și de a-l plasa într-o situație de umilință publică; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: minciună și/sau răspândire de zvonuri, denigrare, realizarea de farse cu obiectivul de a umili / crea situații stânjenitoare, încurajarea excluderii / izolării sociale, bârfa;
• cyberbullying, ascuns sau evident, se referă la orice comportament de bullying mediat de tehnologie, identificat în spațiul de social media, website-uri, mesagerie etc.; include dar nu se limitează la comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu conținut abuziv / jignitor / ofensator; excluderea deliberată a unui copil în spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale (de e-mail, FB etc.)
• mobbying: o forma a bullyingului, care reprezintă acțiunea unui grup față de o persoană.