Editura Evenimentul si Capital

88 de milioane €, datoria marilor arendaşi către stat

03grau_reuters
Autor: | | 1 Comentarii | 393 Vizualizari

România are 328.051 de hectare de teren agricol pe care, în mare parte, le-a dat în arendă unor oameni de afaceri influenţi. Aceştia au uitat sau pur şi simplu n-au mai vrut să plătească redevenţa statului, care are de recuperat acum milioane de euro.

Cele 328.051 de hectare de teren agricol sunt administrate de către reprezentanţii Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). Conducerea acestei instituţii a declarat pentru EVZ că, în momentul de faţă, din suprafaţa totală, peste 269.408 de hectare de teren sunt date în arendă, sub diverse forme, unor persoane juridice sau fizice. Contractele încheiate între ADS şi aceste persoane juridice şi fizice sunt de concesiune/arendă/asociere în participaţiune/chirie/ locaţiune. În ultimii ani, marii arendaşi ai ţării au ţinut prima pagină a ziarelor din cauza scandalurilor publice iscate de neplata redevenţei cuvenite statului. Un sfert din datorie îl are Culiţă Tărâţă Reprezentanţii ADS afirmă, pentru EVZ, că suma totală a datoriei rezultată din neplata de către arendaşi a redevenţei către stat este de 371.083.663 de lei, adică peste 88 de milioane de euro. Din cuantumul total, 16.319.758 de lei sunt datorii aferente contractelor aflate în vigoare, 218.122.885 de lei sunt rezultate din contractele încetate/ reziliate aflate în diverse stadii procesuale, iar 136.641.019 de lei trebuie să-i recupereze ADS de la firme care acum se află în insolvenţă. Potrivit reprezentanţilor ADS, cel mai mare datornic către stat este SC TCE 3 Brazi SRL, firmă controlată de omul de afaceri Culiţă Tărâţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, care are de dat 99.074.319 lei, adică mai bine de un sfert din cuantumul total. Pe locul doi în topul datornicilor se află Asociaţia Agricolă Isagri Poşta Câlnău (firmă controlată de omul de afaceri George Ivănescu), care are de plătit 17,1 milioane de lei. Pe locul trei, se situează Asocaţia Agricolă Toamna Bogată, cu o datorie de 16,2 milioane de lei. Următoarele persoane juridice şi fizice care au bani de dat ADS au de plătit între 4,8 şi 1,4 milioane de lei. O mare parte dintre aceste datorii sunt vechi chiar şi de zece ani, perioadă în care cei care s-au succedat la conducerea ADS mai mult s-au făcut că vor să recupereze datoriile pe care statul le are la arendaşi. Primii şase datornici către ADS nici nu mai au în momentul de faţă contracte în vigoare cu statul. ADS încearcă, de ani buni, să-şi recupereze prejudiciul pe calea instanţei. Redevenţă mai mică pentru afaceriştii influenţi Cei care figurează cu cele mai mari datorii la stat rezultate din neplata redevenţei aveau, culmea, cele mai mici cote de plătit. De exemplu, firma lui Culiţă Tărâţă, SC TCE 3 Brazi SRL, trebuia să plătescă, potrivit clauzelor contractuale, 480 de kilograme de grâu la hectar pe an, în contextul în care pe piaţa liberă, pentru un teren similar, redevenţa era dublă. Cu o redevenţă specială, Culiţă Tărâţă nu a achitat, integral, redevenţa către ADS pentru perioada 2002 - 2007, potrivit informaţiilor oferite EVZ de către reprezentanţii Agenţiei. Întrebaţi de ce unii arendaşi au beneficiat de redevenţe mult mai mici decât cele de pe piaţa liberă, reprezentanţii ADS ne-au explicat: "Categoriile de teren cu destinaţie agricolă au mai multe clase de calitate. Categoria de teren agricol are cinci clase de calitate. Unele contracte au fost parafate înainte de aprobarea majorării redevenţei aferente claselor de calitate". Formula matematică de calculare a redevenţei de către ADS este următoarea: suprafaţă x redevenţă/1.000 x cotaţia bursieră x cursul euro. ADS a început executările silite Începând de anul trecut, noua conducere a ADS a demarat mai multe procese de executare silită a datornicilor. "În momentul de faţă fac obiectul procedurii de executare silită aproximativ 900 de debitori. Aceştia se află în diferite faze de executare silită", afirmă preşedintele ADS, Dan Lucian Ştefan Mogoş. C onducerea Agenţiei susţine că, în 2012, a reuşit să recupereze 10,7 milioane de lei, iar de la începutul acestui an au mai intrat în vistieria statului încă 1,4 milioane de lei. Reprezentanţii ADS spun că aceşti bani au putut fi recuperaţi datorită înfiinţării, în 2010, a propriului corp de executori. Din păcate pentru ADS şi pentru bugetul statului, după intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă (din 31 ianuarie 2013), ADS nu mai poate recupera datoriile prin propriul corp de executori. TOPUL ARENDAŞILOR DATORNICI LA ADS 1. SC TCE 3 Brazi SRL - 99.074.319 lei 2. Asociaţia Agricolă Isagri Poşta Câlnău - 17,1 milioane de lei 3. Asociaţia Agricolă Toamna Bogată - 16,2 milioane de lei Între 4,8 şi 1,4 milioane de lei au următoarele societăţi: 4. SC Agricola SA Dumbrăveni 5. SC Agrozootehnica SA Vedea 6. SC Principal Construct SRL 7. SC Agromixta Dealu Ocnei SA 8. SC AgroFilip SA Bontida 9. SC Agrogal Sa 10. SC Fruvimed SA Medgidia 11. SC Izamar SRL 12. SC Agroindustrială Arcer SA 13. Asociaţia PAS Unirea Mânăstirea 14. SC Cris Agra Trading SRL 15. SC Agroindustrială Savini SA Culiţă Tărâţă, scutit de 1,8 milioane de euro TCE 3 Brazi a încercat să scape de o parte din datoria către ADS prin compensarea ei cu nişte lucrări de destufi zare, despre care procurorii DNA au dubii că ar fi avut loc. TCE 3 Brazi SRL a primit în arendă de la ADS, în august 2001, cele 59.100 de hectare de teren agricol ale Insulei Mari a Brăilei. Fără licitaţie, fără selecţie de oferte, ci prin atribuire directă. În schimbul exploatării, Tărâţă trebuia să plătească o redevenţă de 480 kg/ grâu/an la hectar, în contextul în care pe piaţa liberă redevenţa era dublă. Procurorii DNA susţin că, pe 9 august 2004, s-a încheiat actul adiţional nr.3 la contractul de arendă nr.1/2001, parafat între ADS şi TCE 3 Brazi. Potrivit unei clauze, "pentru anii agricoli 2002 - 2003, 2003 - 2004 şi 2004 - 2005 valoarea cantităţii de grâu datorate se diminuează cu 13.942 tone grâu anual, ce reprezintă echivalentul tratamentului de destufizare a suprafeţei de 11.158 ha", ce a fost estimată la 1.841.070 de euro anual. Procurorii DNA susţin că nicio clauză din contractul iniţial de arendă nu prevedea scutirea sau reducerea redevenţei pentru anumite lucrări efectuate de arendaş. Act adiţional dubios Actul adiţional nu a fost semnat de directorul general al ADS de atunci, Cristinel Candeţ. Cu toate acestea, s-a găsit un directoraş din ADS care a semnat, într-un context în care directorul general şi-a delegat dreptul de semnătură. Este vorba despre Mihai Ciobanu, şeful Direcţiei de Urmăriri Contracte, care şi-a pus semnătura pe actul adiţional prin care firma lui Tărâţă a fost scutită de plata a 1,8 milioane de euro din redevenţă. Pentru semnătura lui Mihai Ciobanu, procurorii DNA au găsit o posibilă explicaţie. Ei susţin în rechizitoriul privind această speţă că firma lui Culiţă Tărâţă a făcut destufizarea cu un ierbicid achiziţionat de la o firmă unde Mihai Ciobanu era director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. Ierbicidul costa pe piaţa liberă 5 euro litrul. În schimb, firma manageriată de Ciobanu i l-a vândut lui TCE 3 Brazi cu 10 euro litrul. Ciobanu, găsit nevinovat de judecători Mihai Ciobanu, directorul Direcţiei de Urmăriri Contracte, a fost dat în judecată de către ADS, dar a ieşit basma curată. Decizia judecătorilor s-a bazat doar pe contraexpertiza cerută de acuzat în timpul procesului, care îl favoriza, în timp ce expertiza realizată de specialistul desemnat de Direcţia Naţională Anticorupţie nu a fost luată în considerare. În timp ce expertiza DNA spunea că destufizarea a produs Agenţiei un prejudiciu în valoare de 3.205.103 euro, cealaltă menţiona că "diminuarea arendei s-a făcut numai pentru anul agricol 2003 - 2004, cu cantitatea de 13.942 tone de grâu, actul adiţional producând efecte doar parţial, deoarece contravaloarea lucrărilor de destufizare este mai mare decât valoarea cu care s-a diminuat arenda".

Rares Bogdan, candidat la prezidentiale?! Vestea anului in politica! Europarlamentarul PNL a rupt tacerea!

Pagina 1 din 2


Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Agricultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI