31 de bărbați, 52 de femei și 43 de copiii cu vârste de cel mult 15 ani, toți evrei din Sărmașu, au fost uciși de horthyști într-o singură noapte din 1944. Alți 39 de români au avut aceeași soartă. ”A fost răbufnirea unei uri”, consideră, acum, istoricii.
Autoritățile orașului Sărmașu de Câmpie au organizat la finalul acestei săptămâni un colocviu pe tema masacrului de acum 70 de ani, tragedie direct legată de deportarea evreilor din Ardealul de nord. ”Întreaga acţiune se vrea ca o rememorare a evenimentelor de la Sărmaşu de Câmpie, din perioada 5 septembrie – 10 octombrie 1944, care timp de 35 de zile s-a aflat sub ocupația invaziei ungare horthyste. În aceste zile si nopţi, jandarmii unguri cu pene de cocoş şi Gărzile Naţionale Maghiare, sub conducerea căpitanului de jandarmi Lancz Laszlo, au împuşcat 126 de evrei si 39 de români din zonă”, anunță Casa de cultură din Sărmașu, ai cărei reprezentanți au organizat evenimentele.
”Un gest disperat”
Trupele de jandarmi maghiare, sprijinite de localnici din cadrul Gărzii civile maghiare sunt considerate responsabile pentru unul din cele mai ample masacre din această parte a țării. Mărturiile culese de la cei care au reconstituit crimele sunt cutremurătoare. De la copii îngropați de vii, până la evrei puși să sape gropile comune. ”Primul strat de cadavre era alcătuit aproape numai din copii. Erau unii mititei de tot, să fi avut 2 sau 3 anișori. Cei mai vârstnici dintre ei nu treceau de 15 ani. La câțiva s-au putut constata orificiile de pătrundere a gloanțelor ucigătoare, la alții s-au putut găsi țestele sfărâmate”, este relatarea medicului legist Emil Mora, care a asistat la deshumarea cadavrelor. ”Am văzut soț și soție încleștați într-o ultimă îmbrățișare și am văzut un tată cu mâinile crispate strângându-și în brațe copilul de un an", este și declarația lui Matatias Carp, secretar general al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din România. Acum, istoricul Cornel Sigmirean, consideră că ceea ce s-a petrecut în urmă cu 70 de ani este rezultatul unei uri acumulate pe parcursul unui război aflat aproape de sfârșit. ”Un asemenea caz, cel puțin în spațiul Transilvaniei nu s-a mai întâmplat. A avut loc spre sfârșitul războiului, când Germania era în retragere, când Ungaria, aliata ei, o însoțea în retragerea din fața armatelor sovietice. A fost un gest disperat, cred. Răbufnirea unei uri, alimentată în timpul războiului. Atunci, antisemitismul a căpătat forme paranoice în rândul simpatizanților partidelor fasciste de extremă dreaptă”, este de părere profesorul de istorie modernă și contemporană.
Recviem pentru victimele războiului
La fel ca cei invitați acum la Sărmașu, profesorul Universității ”Petru Maior” din Târgu Mureș consideră că rememorarea evenimentelor de acum 70 de ani este necesară, deoarece asemenea ”rătăciri mai pot apărea”. ”Oricând ura poate face victime, natura umană este imprevizibilă. Prin urmare, comemorarea este un act de cultură, de educație, o pedagogie prin care încercăm să evităm repetarea, prin dezvăluirea monstruozității. Eu realizez cu câtă ușurință lumea poate cădea în asemenea păcate”, spune Sigmirean. Cei 126 de evrei uciși acum 70 de ani au fost reînhumați în județul Cluj.
7.000 de evrei deportați din Mureș
Peste câteva săptămâni se împlinesc 70 de ani de la deportarea evreilor din Mureș. Peste 7.000 de evrei au fost duși în lagăre de exterminare, inclusiv la Auschwitz. Autoritățile locale pregătesc conferințe pe tema evenimentelor din timpul celui de-al doilea război mondial, dar și dezvelirea de plăci comemorative.