În seara zilei de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei.

Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice.

Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţăr

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

Amintirile impresionante ale soțului poetei Ana Blandiana, care a supraviețuit cinci ore sub dărâmături. Interviu cu Romulus Rusan

„Aveam un apartament la etajul șapte. Singur fiind, am sunat la Cluj, să vorbesc cu sora mea. Eram pe o dormeză și, deodată am simțit mișcarea. Nu i-am spus soră-mii, era sperioasă ca mama. Abia în momentul în care s-a stins lumina, am închis telefonul. M-am trântit pe pat, pentru că începuse să se miște totul în jur, o mișcare ca de ciur, așa. Stăteam pe burtă și mă țineam de pat. A căzut în gol de la etajul șapte, la etajul doi!”

- Ce a urmat?

- Un șoc uriaș! Nu știam, a căzut pe mine ceva, am căzut eu... Era atât de puternic, încât n-am simțit direcția în care se mișca totul. Am dedus apoi că peste mine căzuse o bibliotecă, peste ea o grindă și peste grindă colțul camerei, care m-a acoperit ca un cort.

- V-a protejat acel colț...

- M-a protejat. Sub mine era planșeul și, în această formă, am căzut de la etajul șapte la etajul doi. Blocul s-a tasat ca un acordeon. Toma Caragiu, cu care eram vecin, era la etajul doi. La el nu s-a întâmplat nimic, doar că Toma a fugit pe scări. Au rămas cățelul lui, paharele cu whisky pe masă - pentru că avea oaspeți -, iar el s-a prăpădit pe scări. Dacă rămâneau pe scaune, în casă, nu pățeau nimic.

Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim:

​- blocul „Casata’’,

- blocul „Continental’’,

- blocul „Nestor’’,

- blocul „Dunărea’’,

- blocul aflat lângă hotelul „Lido”,

- blocul „Wilson”,

- o clădire de pe strada Ion Ghica,

- un bloc de pe strada Brezoianu,

- un bloc de pe strada Tudor Arghezi,

- un bloc de pe strada Hristo Botev,

- un imobil de pe strada Alexandru Sahia,

- blocul din strada Moşilor nr. 135,

- un imobil din strada Galaţi,

- blocul de la intersecţia Bulevardului Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, >

- blocul OD16 din cartierul Militari.

S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor,din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate.

La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)