Evenimentul zilei vă prezintă astăzi ultima parte din analiza miniștrilor Educației din era post-comunistă. Radu Szekely, expert educațional în cadrul Ministerului Educației și al Comisiei Europene, trage semnaul de alarmă: „Interimatul în Educație trebuie să se termine!”

Adrian Curaj – 17 noiembrie 2015 – 05 iulie 2016

În scurtul său mandat, a fost ocupat cu rezolvarea scandalului plagiatelor din tezele de Doctorat. S-a ocupat de restructurarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. A vrut mai puţine teme pentru acasă şi mai multe ore la şcoală, iar elevii să poată folosi tablete și telefoane inteligente în clasă. A vrut să inițieze un program care să le asigure elevilor și o masă caldă. A vrut să diminueze orele de Limba și Literatura Română și să excludă studierea limbii latine. Această reformă a fost atacată de Academia Română. O altă propunere controversată a fost aceea ca în clasa I să nu se poată intra decât dacă elevii au terminat clasa pregătitoare.

Mircea Dumitru – 07 iulie 2016 – 04 ianuarie 2017

Poate cea mai mare realizare a acestui ministru a fost că în timpul mandatului său a fost aprobat Statutul Elevului. Nu spunem că îi aparțin meritele, dar el a semnat ordinul de ministru pentru aprobarea acestuia. Întro emisiune TV, Mircea Dumitru, a declarat că există aspecte pozitive, dar și anumite riscuri pe care și le asumă părinții atunci când aleg pentru copiii lor homeschoolingul.

A vorbit însă, în mod eronat, despre faptul că ar exista un cadru legal de funcţionare a homeschooling-ului în România, căci acest lucru nu este reglementat la noi în țară. Tot în mandatul său s-a aprobat decontarea integrală a abonamentelor emise de de operatorii de transport rutier pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu. Mircea Dumitru se poate mândri și cu stabilirea procedurii de achiziționare a manualelor pentru clasele XI-XIII.

Pavel Năstase – 05 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017

Ministru al Educației timp de 6 luni, în Guvernul Grindeanu, considera că pentru intrarea la liceu nu este nevoie de examene, elevii cu medii mici trebuind evaluați și îndrumați spre învățământul dual. Mai mult, nici pentru intrarea la facultate nu ar fi nevoie de admitere, cu atât mai mult cu cât considera că trebuie să existe doar câteva domenii care au nevoie de studii universitare. În 2017, a aprobat Metodologia cadru de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul dual pentru calificări profesioane de nivel 3.

Valentin Popa – 29 ianuarie 2018 – 29 septembrie 2018

Aproximativ la jumătatea mandatului său, Valentin Popa a fost în centrul unui scandal legat de faptul că acesta ar fi redus semnificativ numărul de locuri plătite de la buget. Și el a încercat să revizuiască Legea Educației. În timpul mandatului său a avut loc și scandalul greșelilor din manualele școlare: erori în cel de Biologie, de Istorie.

De exemplu, ficatul și inima erau poziționate greșit în diferite ilustrații. Cea mai la îndemână soluție a ministerului a fost să zică că în cazul manualului de Biologie de clasa a VI-a „variantele digitale corectate vor fi postate pe platforma manuale. edu.ro, cu celeritate, astfel încât să poată fi utilizate de elevi şi profesori din prima zi de şcoală”. Acesta a demisionat în urma scandalului iscat de o Ordonanță de Urgență prin care elevii de până în clasa a IV-a care fac parte din minorităţile naţionale ar fi trebuit să înveţe Limba şi Literatura Română de la profesorii de gimnaziu şi liceu, şi nu de la învăţătoare.

Ecaterina Andronescu – iulie 2012 – decembrie 2012, 16 noiembrie 2018 – 02 august 2019

În scurtul său mandat, a eliminat incompatibilitatea rector-parlamentar, adică un rector putea să fie și în conducerea unui partid politic. Excepție de la această regulă o făceau membrii Executivului şi a secretarilor de stat. A făcut în așa fel încât profesorii universitari puteau coordona la Doctorat oricâţi studenţi aproba senatul universitar, nu numai 8 cum era înainte. A propus și un alt tip de BAC pentru cei care nu susțin examenul din prima, și anume cel profesional. În schimb, acesta nu permitea înscrierea la universitate. În ultimul mandat, a renunțat la editura unică „Didactică și Pedagogică”, și a lansat licitațiile publice pentru manuale.

A vrut să introducă „treapta” comunistă, vorbind despre o evaluare pentru trecerea de la clasa a 10-a la a 11- a. Andronescu a fost de părere că trebuie majorat numărul de locuri în şcolile profesionale, iar acestea să devină şcoli duale, pentru ca elevii să înveţe meserie. A vrut să elimine profesorii de sport de la clasele primare, orele de educație fizică urmând a fi susținute de învățători. La scurt timp a renunțat la această idee. S-a gândit și la reintroducerea uniformei în școli. În luna martie 2019, cu două săptămâni înainte de simularea pentru BAC și Evaluarea Națională, ministrul a decis să participe la acestea și elevii claselor a VII-a. A lansat noul proiect de Lege a Educației, cu mai multe schimbări: de la structura anilor de studii și până la BAC-ul diferențiat.

O ultimă controversă iscată a fost aceea că profesorii care au obținut sub 5 la Titularizare ori s-au retras, să nu mai poată preda nici ca suplinitor sau plata cu ora în următorul an școlar. Întrebată dacă „Bacalaureatul arată cunoștințele pe care le-a acumulat un elev?”, ministrul a răspuns că „Orice evaluare evaluează subiectele din evaluarea respectivă”. În ciuda insistențelor, Ecaterina Andronescu s-a opus începerii anului școlar pe 15 septembrie.

După 30 de ani, interimatul în Educație continua

Ultimii ani au fost prea afectați de scandaluri, și de impresia că nimeni nu a fost lăsat săși facă treaba la cârma Educației. „Nu pentru că nu ar fi fost și oameni capabili să o facă, ci pentru că interesele par să fi devenit pe față altele decât interesul superior al copilului. Ori de câte ori este adus în discuție, interesul superior al copilului pălește în fața intereselor altor grupuri, care urmăresc fie o falsă pace socială, fie siguranța locului de muncă, fie reputația vremelnică a propriei instituții, fie impunerea voinței proprii într-o luptă politică dusă la extrem”, explică Radu Szekely.

Scandalurile plagiatelor i-au atins pe mulți miniștri. Unii au fost acuzați direct de plagiat, alții au încercat să rezolve problema plagierilor care afectează sistemul de educație sau să-și salveze prietenii, cum a fost cazul lui Liviu Pop, care a încercat desființarea Consiliului care atesta acest lucru, pentru a-l proteja pe Victor Ponta.

Victimele jocurilor politice

„După 30 de ani, interimatul continuă. De fapt, nici măcar interimatul nu mai continuă. În momentul de față Ministerul Educației este blocat de o luptă politică acerbă, care nu pare să țină cont că Educația, cu copii și tinerii ca beneficiari principali, nu ar trebui să fie niciodată victimă a unui asemenea conflict.Totul rămâne momentan sub semnul întrebării, și se știe foarte puțin ce se va întâmpla.

S-au semnat în ultimele luni două proiecte majore de digitalizare a învățământului, printr-o Platformă Națională de Educație, ceea ce poate reduce birocrația care îngroapă actualmente orice dorință de inovare în sistem și poate face învățarea mai atractivă pentru copii. S-a aprobat, după doi ani de pilotări, un curriculum pentru învățământul preșcolar și ante-preșcolar, care, dacă e implementat, poate avea un impact pozitiv asupra pregătirii copiilor pentru învățare. S-au făcut propuneri concrete de schimbări care să încerce, încă o dată, să modernizeze și să europenizeze învățământul românesc.

Se așteaptă o nouă Lege a Educației. Dacă ne-am întoarce zece ani în trecut și am asigura consensul în adoptarea legii propuse de Daniel Funeriu, poate că acest articol nu ar mai fi necesar. Și așteptările ar fi altele”, conchide Radu Szekely