25 de ani de la catastrofa de la Balotești. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

25 de ani de la catastrofa de la Balotești. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

Simţi din ce in ce mai tare ca nu mai poţi sta alături de persoanele cu care nu ai afinităţi selective, cu care nu rezonezi, cei care nu te lasă să te desfăşori. Mai aşteaptă, ai răbdare!

După orice catastrofă aeriană toţi, şi mă gândesc la presă şi la autorităţi, sar că este vorba de o „eroare de pilotaj”. Nimeni nu şi-a pus problema că echipajul bănuit că ar fi făcut eroarea respectivă se afla şi el în aer în respectivul avion şi nu în faţa unui simulator. Apoi procedurile de pilotaj moderne aproape exclud posibilitatea unei erori umane. Autorul acestor rânduri este convins că în cazul unei catastrofe aeriene concură o mulţime de factori, în primul rând fenomenele meteo, celebrele tornade orizontale, neelucidate încă, greșeli de proiectare, apoi vicii ascunse  şi oboseala   materialului din care este construit avionul, cît şi dereglări şi defecţiuni ale aparaturii de guvernare, de propulsie, sau de semnalizare. Toate aceste influenţe negative pot face ca pilotul să ia o decizie greşită, dar perfect motivată de ceea ce vedea el din scaunul pilotului şi ce îi semnaliza aparatura de bord.

Credem că tragicul accident de la Baloteşti are, de asemenea o motivaţie tehnologică, în care sunt implicate nefucţionarea corectă a ampenajului vertical şi a regulatorului de putere. Oare nimeni nu şi-a pus problema identităţii căderii cinematice a Airbus-ului de la Baloteşti cu mult discutatele catastrofe ale Boeing 737 de la Colorado Springs şi Pittsburgh? Prestigioasa National Transportation Safety Board (NTSB) crede că multe dintre catastrofele bătrânului 737 (în prezent se află în exploatare circa 26.000 unităţi din acest tip de avion) cît şi a modelelor similare (în care categorie intră şi Airbus A310) se datorează unei inexplicabile dereglări a „cârmei” cum este denumită impropriu aripioara mobilă a ampenajului vertical.

Cât priveşte piloţii, autorul acestor rânduri îi preferă pe cei români, care aterizeză şi decoleză lin, şi se descurcă excelent în condiţii meteo vitrege. Cel puțin așa i-am prins eu, de vreo zece ani nu am mai zburat, am visat de două ori la rând că eram într-un avion care s-a rupt în două. Un motiv, de fapt două, pe care le-am luat în considerație.  Piloţii americani, germani şi ruşi sunt instruiţi să ia contact „ferm” cu solul ceea ce produce un şoc nu prea plăcut, fizic şi psihic.

Ne puteți urmări și pe Google News