21 decembrie 1989, ziua în care „cercurile imperialiste” au fost surde la îndemnul propagandei lui Ceauşescu. POVESTEA UNEI FOTOGRAFII

21 decembrie 1989, ziua în care „cercurile imperialiste” au fost surde la îndemnul propagandei lui Ceauşescu. POVESTEA UNEI FOTOGRAFII

În urmă cu 28 de ani, Nicolae Ceauşescu convoca, la propunerea primarului capitalei, Barbu Petrescu, o mare adunare de condamnare a revoluţiei de la Timişoara şi care să arate că restul poporului rămăsese strâns unit în jurul secretarului general al partidului.

Evident, vinovate de cele ce se petreceau la Timişoara erau „cercurile imperialiste”, care voiau răul ţărişoarei noastre, după cum reiese şi din cele scrise pe pancarta din fotografie. De altfel, însuşi Nicolae Ceauşescu, după ce promisese încă o sută de lei la salariile clasei muncitoare, îşi încheia discursul spunând: „Încă o dată, doresc să subliniez că trebuie să demonstrăm cu toată puterea forța și unitatea în apărarea independenţii, integrității și suveranității României…”.

Bubuitura care a spart buba

Înainte de asta, o bubuitură, auzită în mulţimea din faţa balconului Comitetului Central din care vorbea dictatorul, provocase dezordine printre manifestanţii care nici până atunci nu debordaseră de entuziasm. A fost începutul sfârşitului pentru cuplul Ceauşescu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Elena Ceauşescu a fost prima care a reacţionat după bubuitură, spunându- le celor din balcon: „Trage cineva”. Apoi Emil Bobu i-a suflat lui Ceauşescu:„Vine Secu!”. Fudul de ureche, dictatorul l-a întrebat „Cee?”, iar cabinetul doi a cerut lămuriri: „Ăă, ce vine? Cutremur?”, Bobu fiind nevoit să tot repete „Vine Secu. Secu”.

Mulţimea, speriată, a început să părăsească piaţa, în ciuda Elenei şi a lui Nicu, care strigau în microfoane: „Stați liniștiți, oameni buni!” şi „Tovarăși, așezați-vă liniștiți!”. La marea adunare populară au rămas numai activiştii de partid, membrii gărzilor patriotice, securiştii în civil şi celelalte cadre de nădejde ale partidului.

Lichidarea în cel mai scurt timp

După spargerea mitingului, Ceauşescu a intrat într-o teleconferinţă fulger cu prim-secretarii judeţenelor de partid, în cadrul căreia a spus că evenimentele în desfăşurare erau dovada unei acţiuni organizate şi dirijate, cu scopul destabilizării ţării, şi îndreptate împotriva integrităţii şi independenţei României. Aşa că a cerut mobilizarea generală a întregului activ de partid şi de stat, a tuturor forţelor armate. „Trebuie să demascăm şi să respingem cu hotărâre această acţiune şi să o lichidăm. Nu se poate pune decât problema lichidării în cel mai scurt timp a acestor acţiuni conjugate împotriva integrităţii, independenţei, a construcţiei socialiste, a bunăstării poporului”, a ordonat dictatorul, care a doua zi avea să fugă cu elicopterul de pe acoperişul sediului CC al PCR.