2007, anul şanselor ratate

Evoluţia monedei naţionale şi a inflaţiei împreună cu creşterea economică peste media Uniunii Europene descriu o economie cu un potenţial neexploatat, spun analiştii.

Potenţial nerealizat. Analistul economic Bogdan Baltazar consideră că, anul trecut, economia noastră a avut un „mare potenţial de dezvoltare pe care însă nu l-a realizat integral din cauza crizei alimentare şi din cauza acţiunilor guvernamentale care administrează prost bugetul“. Totuşi, autorităţile au reuşit să finanţeze deficitul de cont curent fără probleme şi nu la costuri foarte mari, adaugă analistul. Creştere economică sănătoasă. O creştere economică de 6% într-un an agricol atât de prost este o evoluţie bună, consideră economistul Ionuţ Popescu. Deşi deficitul extern a continuat să se adâncească, observăm că exporturile au început să crească mai mult decât importurile, spune acesta. „Am avut o inflaţie mai mare decât prognoza oficială, din cauza secetei, a crizei de pe pieţele internaţionale şi a scumpirii petrolului. Per total, economia a dat semne bune. Este o creştere sănătoasă“, conchide Ionuţ Popescu. An al extremelor. 2007 a fost un an al extremelor, consideră Florian Libocor, economist-şef al BRD. Unul dintre argumentele sale este că leul a atins un maxim istoric de 3,09 lei faţă de euro la sfârşitul primului semestru, pentru ca în cel de-al doilea semestru să suporte o corecţie de circa 20%. Alt argument este că procesul de dezinflaţie a fost accelerat de aprecierea leului şi a fost folosit ca principal argument pentru relaxarea exuberantă a dobânzii de politică monetară (1,75 puncte procentuale). Revenirea agresivă a inflaţiei din cea de-a doua jumătate a anului a forţat revenirea dobânzii la niveluri mai înalte începând cu ultimul trimestru. Creşterea economică nu e robustă. În pofida crizei financiare internaţionale, economia noastră a fost mai dinamică decât cea din alte ţări europene, susţine analistul financiar Daniel Dăianu. Pe de altă parte, unii indicatori economici s-au deteriorat atât din cauza şocurilor externe, cât şi din cauze interne.

Ieşirea sumelor mari de bani din piaţă a provocat volatilitate mare pe piaţa valutară şi a stimulat inflaţia. „Creşterea economică nu denotă neapărat robusteţe“, care se exprimă, de fapt, prin reducerea consumului, investiţii în producţie, exportul de produse cu o valoare adăugată mai mare, spune Daniel Dăianu. Scumpiri de 0,5% pe lună Preţurile au crescut, în medie, cu 0,5% în fiecare lună a anului trecut. Cele mai mari scumpiri (de 6,6%) s-au înregistrat în ramura serviciilor, urmate de mărfurile nealimentare (5%) şi de alimente (3,9), potrivit lui Vergil Voineagu, preşedintele Institutului de Statistică (INS). Cel mai mult au împins în sus inflaţia din 2007 scumpirea cu 18,1% a energiei termice şi cu 7,5% a electricităţii, preţul chiriilor mai mare cu 71,8%, al transportului CFR mai scump cu 26% şi costul serviciilor de apă, canal şi salubritate care au urcat cu 15,8%. Din lista alimentelor care s-au scumpit, fasolea boabe este în frunte cu 19%, urmată de ouă cu 15,3%, de fructe cu 12,3% şi de ulei cu 10,2%. Nu au scăpat de creşteri de preţuri nici pâinea, laptele brânza sau ţigările. Totodată, Voineagu a declarat, ieri, într-o conferinţă în care a prezentat în cifre anul 2007, că ritmul creşterii productivităţii muncii din ultimii cinci ani l-a depăşit pe cel al creşterii salariului mediu brut. Astfel, dacă productivitatea a crescut cu peste 175% în ultimii ani, salariul a avansat cu 164,2%. AŞTEPTĂRI Investitorii străini vin cu 8 miliarde de euro România a modificat ţinta de inflaţie pentru anul în curs, de la 4,5% la 5,5%, din cauza evoluţiilor din mediul de afaceri internaţional, iar pentru 2009 este prognozată o inflaţie de 3,8%, a anunţat ieri preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a ţinut un discurs în deschiderea Forumului economic româno-suedez, desfăşurat la Stockholm. „În 2007 ne-am propus o inflaţie anuală de 4,8%, dar, din nefericire, am atins 5,5%. În 2008 ne-am propus o inflaţie de 4,5%, dar, din cauza efectelor evoluţiei mediului de afaceri internaţional, am corectat acest obiectiv la nivelul de 5,5%. Pentru anul următor neam propus 3,8%“, a precizat Băsescu. El a menţionat, „realistic vorbind“, că, în 2008, se aşteaptă la un nivel al investiţiilor străine de 8 miliarde de euro. Şeful statului le-a spus oamenilor de afaceri suedezi că, în ultimii ani, România a înregistrat creştere economică şi că prioritatea de moment este ţinerea sub control a inflaţiei. (Silviu Sergiu, Stockholm)