Săptămâna aceasta, producătorii români care pun preţ pe tradiţia culinară şi mâncarea sănătoasă îşi prezintă "bunătăţile" la Salonul Internaţional al Gustului de la Torino, cel mai mare eveniment dedicat mâncatului pe îndelete (slow food), anunţă Asociaţia Grupul de Iniţiativă "Radu Anton Roman".
Astfel, până mâine seară, vizitatorii celei de-a opta ediţii a Salonului Gustului, vor putea degusta şunculiţa românească produsă de familia Oancea din Tălmăcel, judeţul Sibiu, ţuică de la Emil Florescu din judeţul Argeş, dar şi specialităţi de miere produse de Wilhelm Tartler din Hanba, judeţul Sibiu. Produsele acestora pot fi achiziţionate şi în Bucureşti, în fiecare weekend, la ARK Bursa Mărfurilor, în cadrul Târgului Ţăranului, sau lunar, la Muzeul Ţăranului Român. În paralel cu Salonul Gustului se va desfăşura şi Terra Madre, o reuniune internaţională Slow Food la care vor participa 5.000 de persoane din toată lumea pentru a discuta despre păstrarea diversităţii hranei şi va fi adoptat un Manifest în opt puncte privind politica în domeniul hranei. Cu o vechime de peste trei ani, Târgul Ţăranului este un proiect destinat susţinerii micilor producători şi realizării unui lanţ alimentar corect şi echitabil pentru producătorii de produse tradiţionale. Acest lanţ, care leagă micile ferme de pieţe, va permite păstrarea vechilor reţete de produse tradiţionale, elemente de patrimoniu cultural. Din 2007 până în prezent, au fost organizate 230 de întâlniri săptămânale cu fermierii, zeci de evenimente dedicate hranei şi micilor producători în cadrul "Târgului Ţăranului". Dacian Cioloş, cuvântul de deschidere Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, cel care a inaugurat joi evenimentul de la Torino, a lăudat atât produsele alimentare tradiţionale, cât şi rădăcinile şi identitatea acestora, scria vineri cotidianul italian Corriere della Sera, potrivit Agerpres. În acest fel, practica virtuoasă a ''lucrului bun, corect, curat'', sloganul inventat de Carlin Petrini, fondatorul ''Slow Food'', se exprimă şi prin reducerea impactului asupra mediului. Slow Food este o mişcare internaţională fondată de Carlo Petrini în 1986, care luptă pentru păstrarea tradiţiilor culinare şi pentru promovarea cultivării corecte a plantelor pentru a susţine ecosistemele locale. Astăzi, curentul are peste 100.000 de adepţi în 132 de ţări, iar pe agendă şi-au făcut loc şi obiective politice, ţintite contra globalizării şi a produselor agricole tratate chimic. Primul eveniment notabil în care s-a implicat Slow Food în Italia, a fost rezistenţa la deschiderea unui McDonald's în centrul oraşului, în 1986. Deşi este dificil de estimat succesul mişcării Slow Food, cert este că acesta e mai mare în Europa decât în Statele Unite, şi asta potrivit statisticilor. Probleme din cauza crizei Roberto Burdese, preşedintele Slow Food Italia, a recunoscut că asociaţia a fost nevoită să depună eforturi considerabile pentru a nu-şi trăda obiectivele. ''Există mai puţini bani şi noi, de asemenea, am fost penalizaţi de reducerea fondurilor instituţionale. Unii dintre sponsori au lipsit. Trebuie să adaug că Slow Food este o asociaţie non-profit. Important este să ne îndeplinim misiunea, nu să câştigăm bani'', a declarat acesta, potrivit Corriere della Sera, citat de Agerpres. Cea mai mare penalizare economică s-a abătut asupra forului mondial al comunităţii alimentelor, Terra Madre, care de mai multe ediţii se desfăşoară în paralel cu Salonul Gustului. Este creaţia lui Petrini, iniţiativa de sprijinire a filosofiei mişcării, de când a decis să depăşească ideea plăcerii enogastronomice. Sinteza lui Petrini este: ''A mânca este un act agricol''. Scăderea fondurilor a început cu ''Mama Terra'', care şi-a văzut redusă la zero finanţarea de 1 milion 500.000 de euro a Ministerului de Externe, în timp ce cifra echivalentă în 2006, a Ministerului pentru politici agricole, a scăzut deja la 600.000 de euro în 2008. ''Pentru ediţia din 2010, cifra este încă incertă. Se doreşte reducerea ei la 300.000 de euro dar sperăm încă să o menţinem la 600.000'', a explicat Burdese. În ceea ce priveşte Salonul Gustului, fondurile s-au redus cu circa 20%. În 2008, Primăria oraşului Torino şi Regiunea Piemonte au vărsat 800.000 de euro, iar anul acesta doar 640.000 de euro. În cursul ceremoniei de inaugurare, primarul Sergio Chiamparino şi guvernatorul regiunii Roberto Cota au garantat sprijin deplin în următorii ani pentru manifestarea Slow Food. La rândul său, ministrul pentru politici agricole, Giancarlo Galan, a amintit bătăliile meritoase ale asociaţiei. Corriere della Sera precizează că cifra de afaceri totală a Salonului este de 9 milioane de euro. Expozanţii sunt în număr de 910, grupaţi pe 17 zone teritoriale regionale italiene iar pe suprafaţa expoziţiei de 65.000 de metri pătraţi alternează 128 de ''Laboratoare ale Gustului'', 14 ''Teatre ale Gustului'', 24 de întâlniri la masă, 12 întâlniri cu autorul şi 27 de trasee pentru copii.