14 familii din Cluj cer demolarea stadionului CFR

Mai multe familii care locuiesc în apropierea stadionului „Doctor Constantin Rădulescu”, din Cluj-Napoca, unde joacă echipa CFR Ecomax, au cerut demolarea acestuia. Oamenii spun că viaţa lor a devenit insuportabilă, după ce li s-au crăpat casele din cauza numeroaselor meciuri de fotbal şi a vibraţiilor produse de cei 23.000 de spectatori de pe stadion.

După ce a fost inaugurat stadionul, la ferestrele caselor de pe strada Romulus Vuia au început să apară anunţuri „Casă de vânzare”.

„Nu vine să cumpere nimeni aici pentru că zona s-a transformat într-un adevărat calvar. De când s-a construit stadionul, nu mai avem linişte şi de aceea ne-am adunat mai mulţi proprietari şi am cerut anularea autorizaţiei de construcţie. După noi, o să mai vină şi alţii, care sunt extrem de nemulţumiţi şi care nu au avut curaj să se ralieze gestului nostru”, spune proprietarul unei case din zonă, care a vrut să-şi păstreze anonimatul.  „Ne e frică să nu ne trezim fără geamuri şi să ne fie date casele cu grafiti”, mai spune acelaşi proprietar.

Nu au cerut acordul vecinilor

Avocatul Nicolae Coroian, cel care reprezintă în justiţie cele 14 familii, spune că în momentul construcţiei, clubul de fotbal nu a cerut acordul vecinilor. „Au fost înălţate tribunele existente şi edificate tribune noi, cu înălţimi exagerate faţă de nivelul construcţiilor existente, fapt ce a condus la scăderea gradului de iluminare naturală”, spune avocatul.

Coroian mai susţine că activităţile sportive la care participă zeci de mii de spectatori afectează grav condiţiilor de locuit ale proprietarilor de case din zonă, iar zgomotul produs are consecinţe grave asupra oamenilor şi, în special a copiilor. Reprezentantul celor care doresc demolarea stadionului CFR mai spune că în momentul în care a fost elaborată documentaţia de mediu nu a fost cerut şi acordul vecinilor.

Proprietarii nemulţumiţi spun că au solicitat în nenumărate rânduri Primăriei Cluj-Napoca oprirea lucrărilor de construcţie a noului stadion sau suspendarea acestora până la clarificarea tuturor problemelor, dar niciodată nu au primit vreun răspuns.

Stadioanele, fără limită de înălţime

Reconstrucţia stadionului din cartierul Gruia s-a făcut în două etape. Prima a vizat modernizarea stadionului vechi, prin lucrări de lărgire a tribunelor existente până la o capacitate de aproximativ 12.000 de locuri. A doua, s-a derulat în baza unei autorizaţii de construcţie din luna octombrie 2008 şi au fost efectuate lucrări de amenajare a unei noi tribune, de 10.000 de locuri, şi a unei tabele de marcaj.

Proprietarii nemulţumiţi spun că lucrările de construcţie la noua tribună s-au făcut fără autorizaţie de construcţie, iar înălţimea acesteia este cu mult mai mare decât prevede planul de urbanism general al oraşului.

Directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Corina Ciuban, a precizat că lucrările au fost executate în baza a două autorizaţii de construcţie, iar regimul de înălţime pentru obiectivele sportive nu este reglementat de vreun regulament de urbanism.

În zonă stadionului există case de locuit, iar în planul de urbanism general al oraşului se arată că înălţimea maximă a clădirilor care pot fi construite în zonă este de zece metri. „Stadionul, în schimb, este încadrat la categoria V3B, iar pentru asta nu există o limită de înălţime”, conchide Corina Ciuban.

„Oamenii sunt incorecţi”

Preşedintele Clublui CFR, doctorul Iuliu Mureşan, a declarat că cei care locuiesc în zonă nu s-au plâns niciodată de problemele pe care le au şi că nu a auzit de existenţa procesului.

„Oamenii sunt incorecţi ca să mă exprim elegant. Cunosc două-trei persoane care locuiesc în jur, dar nu s-au plâns niciodată. Important este că am făcut cel mai frumos stadion din România. La un moment dat am cumpărat o casă să facem o parcare, dar nu putem cumpăra toate casele din zonă pentru că sunt foarte scumpe”, a spus Mureşan.

Iuliu Mureşan a mai adăugat că în jurul stadionului există 200 de locuri de parcare, iar pe o rază de un kilometru mai există alte două parcări mari. „Aşa sunt normele europene şi noi le respectăm”, a mai spus Mureşan.