UE a decis să trimită România în faţa instanţei, dacă cei care apelează numărul de urgenţă de pe mobil nu vor putea fi localizaţi până la sfârşitul anului.
La două zile după ce ministrul comunicaţiilor, Karoly Borbely, anunţa că românii care apelează numărul de urgenţă 112 de pe telefonul mobil vor putea fi localizaţi până pe 20 noiembrie, Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii Europene de Justiţie.
Hotărârea va fi pusă în aplicare peste trei luni, dacă până atunci autorităţile de la Bucureşti nu implementează acest sistem şi amână din nou punerea lui în funcţiune, aşa cum se întâmplă de aproape doi ani. Localizarea, amânată de aproape doi ani Comisarul european pentru Telecomunicaţii, Viviane Reding, a explicat, ieri, că termenul-limită pentru ca sistemul 112 să devină complet funcţional în România şi în Bulgaria - aflată într-o situaţie similară - a fost 1 ianuarie 2007, data aderării la UE.
„Decizia luată astăzi, de a deferi ambele ţări Curţii de Justiţie, va fi pusă în aplicare fără întârziere dacă, până la sfârşitul anului, se iveşte cea mai mică îndoială că legislaţia comunitară nu este respectată. (...) Cu toate că atât Bulgaria, cât şi România au depus eforturi pentru instituirea numărului unic european pentru apeluri de urgenţă 112, nu ne putem declara mulţumiţi atunci când este în discuţie siguranţa cetăţenilor noştri. Orice întârziere înregistrată în implementarea serviciului 112 poate pune în pericol viaţa şi sănătatea celor care călătoresc în cele două state. Solicit României şi Bulgariei să implementeze integral şi rapid serviciul 112“, a precizat Reding.
Autorităţile de la Bucureşti amână din ianuarie 2007 implementarea sistemului de localizare a celor care apelează 112 de pe mobil, dând vina fie pe operatorii de telefonie mobilă, fie pe lipsa resurselor financiare.
La finele lunii noiembrie a anului trecut, după ce Comisia Europeană (CE) a demarat o procedură de infringement împotriva României, guvernul de la Bucureşti a aruncat întreaga responsabilitate pe umerii operatorilor de telefonie mobilă.
La rândul lor, aceştia au argumentat că s-au ferit să implementeze soluţii de localizare, deoarece românii s-au împotrivit oricărei forme de „supraveghere“. Mai-marii de la telecomunicaţii anunţau atunci că problema se va remedia - singurul sceptic fiind directorul general al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (operatorul 112), generalul Marcel Opriş, care estima că sistemul - şi aşa parţial funcţional - va fi închis complet, din lipsa banilor, până în februarie 2008.
Cert este că sistemul a continuat să funcţioneze, în acelaşi stadiu, iar în aprilie anul acesta CE a transmis României un ultim avertisment, oferindu-i un termen de două luni pentru a pune la punct sistemul de localizare. În caz contrar, în iunie urma să ajungem în faţa Curţii Europene de Justiţie.
Deşi au promis din nou că vor realiza sistemul cu o investiţie de câteva milioane de euro, oficialii de la Bucureşti nu s-au grăbit să şi respecte termenul-limită fixat de Comisie.
România nu este singura ţară europeană în care implementarea numărului unic a fost una cu probleme. Din 2006, Comisia a lansat avertismente către 17 state cu deficienţe la acest capitol. Nouă cauze au fost rezolvate de statele vizate, iar Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că Slovacia şi Lituania au încălcat dreptul comunitar. (A contribuit Adrian Cochino)