Procurorii au descoperit că familia lui Mircea şi Nelu Mondialu au pus la punct o reţea naţională care "producea" circa 5 milioane de euro pe lună, bani negri obţinuţi din comerţ cu fi er vechi, prin firme-fantomă. Patronii erau analfabeţi, iar pe fi şele de transport erau trecuţi oameni morţi.
Satul Dobreni, din judeţul Giurgiu, a ajuns unul din cele mai importante puncte de pe harta evazioniştilor naţionali. Altădată un sat prăfuit în care principala ocupaţie a localnicilor era cultivarea şi comercializarea legumelor, localitatea ce aparţine de comuna Vărăşti a cunoscut o transformare uluitoare, în ultimii 14 ani, de când au început să fie "la modă" afacerile cu fier vechi.
Anchetatorii din Bucureşti şi din Giurgiu au reuşit să demonstreze că, numai în ultimii doi ani, printr-un carusel evazionist s-au "plimbat" peste 130 de milioane de euro, bani negri care au produs statului o pagubă de peste 25 de milioane de euro. Cei care i-au dirijat sunt Bulibaşa Mircea Mondialu, pe numele său real Mircea Constantin, împreună cu fiul său, Nelu Mondialu, "gratulat" la nunţile din Dobreni cu titulatura "Şeful României" de către interpretul de manele Florin Salam. Un calcul simplu arată că aceştia încasau aproximativ 5 milioane de euro pe lună. Aşa s-a ajuns ca, pe locul unde, altădată erau colibele sărăcăcioase ale spoitorilor sau casele ţăranilor să apară palate în toată regula, iar în locul căruţelor să parcheze limuzine de lux.
De la bişniţă cu blugi, la afaceri cu fier vechi
Mergând pe drumul judeţean care leagă cartierul bucureştean Berceni de comuna Vărăşti, se poate lesne observa cum au "răsărit", de ceva ani încoace, vile somptuoase. Oamenii ştiu că o parte dintre ele au fost construite şi vândute de Mircea şi Nelu Mondialu.
Familia lui Mircea se trage dintr-un neam de spoitori, sălăşluit în Dobreni cu mulţi ani în urmă. Pe timpul comunismului, unii dintre ei munceau la CAP, cu ziua. Alţii, umblau din poartă în poartă după sticle goale sau căutau să repare şi să vopsească cazane sau ceaune. Unii aveau şi locuri de muncă, la oraş. Localnicii ne-au povestit că, înainte de 1990, Mircea Mondialu a lucrat în Bucureşti, ca mecanic. După 1990, Mondialu senior s-a lăsat de serviciu şi s-a apucat de bişniţă. "Aducea din Turcia aur, blugi, de toate...", detaliază o cunoştinţă a lui. Gustul afacerilor cu fier vechi l-a prins cam după anul 2000, spun apropiaţii săi. De atunci a început să înflorească şi comunitatea de rromi pripăşită la marginea satului Dobreni. Cât vezi cu ochii, pe strada Vasile Militaru, pe care locuieşte familia Mondialului, se ridică vile cu etaje, unele fiind palate în toată regula.
Firme după modelul REMAT
Schema evazionistă e folosită de multă vreme de cei doi Mondiali, tată şi fiu. Mai "şmecheri", aceştia şi-au făcut societăţi care funcţionau după modelul unui REMAT: se foloseau de alte firme pentru achiziţii de metale. Numai că ei foloseau ca paravan firmefantomă. Pe teritoriul naţional sunt cunoscute ca mari centre REMAT opt societăţi. Administratorii REMAT-urilor controlează şi alte societăţi cu puncte de lucru în Bucureşti, Sibiu, Călăraşi, Constanța etc.Acestea funcţionează legal dar, pentru a nu reţine taxele de mediu - 3% şi impozitul pe profit - 16 %, evită să achiziţioneze deşeuri de la persoane fizice. Au impus, astfel, pe piaţă o tendinţă comercială atipică, aceea de a achiziţiona deşeuri doar de la societăţi comerciale, autorizate de Agenţia Pentru Protecţia Mediului.
Firme de carton
Prima oară, Mircea şi Nelu Mondialu au înfiinţat, în 2006, Remat Dobreni, cu patru angajaţi şi depozit în Dobreni. Firma a funcţionat până în 2010 şi a avut un rulaj oficial de peste 2,3 milioane de euro. Apoi, Mondialii au înfiinţat, în 2011, societatea care le-a adus prosperitatea: Remat Euro Sud Est, care are sediul în Colibaşi, dar depozitul tot în Dobreni. Patronul firmei, în acte, este Gheorghe Ion, apropiat al Mondialilor, dar, arată procurorii, în realitate societatea era administrată de Mircea şi Nicolae Constantin. Acesta din urmă este şi director general. "Firmele fantomă erau înfiinţate pe numele unor cunoscuţi şi, după şase luni, erau închise. Apoi, înfiinţau alt SRL-uri în Bucureşti sau în altă localitate. De aceea Mondialii sunt anchetaţi şi de procurorii din Giurgiu, şi de cei din Bucureşti pentru aceleşi gen de fapte", explică oficialul din Giurgiu.
Plata "la negru"
"Patronii" firmelor-fantomă, denumiţi "săgeţi" de anchetatori, nici nu se deplasau să cumpere metalele. Erau trimişi oamenii lui Nelu Mondialu. Aceştia se duceau la centre de colectare din judeţe precum Sibiu, Arad, Prahova sau din Bucureşti şi întrebau câtă marfă au sau aşteptau camioanele cu fier vechi aduse de clienţi. Plăteau cu "banu, jos", mai puţin cei 19 la sută care trebuiau viraţi către stat. Apoi, duceau marfa la Dobreni sau direct la REMAT, unde se preciza că marfa e de la depozitul din Dobreni. Facturile erau transmise în numele firmei Mondialilor, Remat Euro Sud Est. Pe facturi era trecut: "Taxare inversă". Adică cei 19% se reţin la sursă, sursa fiind firma-fantomă.
Zeci de tone "cărate" cu roaba
Când completau facturile către REMAT-uri, oamenii lui Mondialu treceau cantităţile care se aflau, deja, în depozitele REMAT. Administratorii firmelor-fantomă se prezentau dimineaţa la depozitul din Dobreni, completau facurile, iar seara se duceau să încaseze banii de la bancă. "Banii îi scoteau pe bază de borderouri de achiziţii. Aceste acte justifică în faţa funcţionarului bancar că cel care ridică banii a luat marfa de la persoane fizice. Acele persoane, însă, nici măcar nu ştiau că au de încasat bani. Li se foloseau doar copiile de buletin. Apoi, patronii firmelor-fantomă încasau un procent de 5% din banii extraşi", ne-au explicat sursele noastre. Aşa s-a ajuns la situaţia incredibilă în care o persoană figura că a adus cu roaba sau cu căruţa zeci de tone de fier vechi.
"Există convingerea că inculpaţii sunt sprijiniţi de autorităţi, care asistă pasiv la activitatea infracţională".
REFERAT DE TRIMITERE ÎN JUDECATĂ, procuror